E puțin plauzibilă o criză care să lovească România în 2019, crede șeful Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu. El a ținut să le răspundă luni celor care vorbesc despre iminența unei crize care ar putea lovi țara noastră, chiar dacă aceasta nu va fi de amploarea celei din 2008-2009. Rădulescu, care a precizat că vorbește în nume personal, a mai spus luni în cadrul unei conferințe organizata de cursdeguvernare.ro că, dacă ar apărea o criză, România s-ar confrunta cu o situație foarte dificilă. ”Scăderea ratingului fie și cu o singură treaptă ar avea efecte severe asupra capacității țării de a se împrumuta pe plan extern”, crede șeful Stabilității din BNR, scrie HotNews.ro.
”S-a vorbit foarte mult despre faptul că ne apropiem de o criză similară celei din 2008. Din datele pe care le am, nici pe departe nu poate fi vorba despre așa ceva. Avem o situație care nu este bună, dar distanța față de o criză similară celei din 2008 e foarte mare”, a declarat Rădulescu.
Fostul bancher comercial, devenit bancher central în 2008, a mai arătat cum politica fiscală pre-criză nu a făcut altceva decât să pună gaz pe foc, iar criza ne-a prins ”cu toate gloanțele trase”.
Deși suntem departe de acea situație, suntem foarte vulnerabili, consideră șeful Stabilității. ”Deficitul public stagnează aproape de limita maximă acceptată de UE. Care limită pentru noi deja e foarte mult. Dar nu suntem însă nici pe departe într-o situație comparabilă cu cea din 2008”, a ținut Rădulescu să mai liniștească apele.
”Riscul major, consideră directorul BNR, este ca deficitul să crească foarte mult dacă vom ajunge la o situație de criză.
Al doilea element la care atunci stăteam rău iar acum suntem ok e deficitul contului curent, mai spune Rădulescu. ”Înainte de criză eram la 14%, un nivel uriaș și nefinanțabil. Acum e în jurul a 4%, e finanțat integral prin intrările autonome de capital. Deci nu se pot compara cele două situații. Dar și aici, mai spune Eugen Rădulescu, ceea ce arată destul de rău e tendința de creștere care ne singularizează în UE”.
Cu privire la datoria publică, lucrurile stau mixt, arată șeful Stabilității. ”Înainte de criză aveam 11-12% din PIB, care a explodat apoi în 2009. Acel nivel de 12% venea însă pe fondul unei cosmetizări puternice a acestui indicator. Deficitul era acoperit din veniturile din privatizări și din recuperările făcute de AVAS, adică în baza acelor resurse excepționale. Cum s-au terminat aceste resurse, cum a explodat și datoria”, arată Rădulescu.
Acesta a atras atenția asupra faptului că în orice țară, cu cât e mai tensionat echilibrul, cu atât marja de risc e mai mare. ”La fiecare criză, primii care sunt loviți și sunt loviți puternic sunt cei mai vulnerabili cu o situație mai dezechilibrată. De aceea, dacă ar apărea o criză, am avea o situație foarte dificilă. Scăderea ratingului fie și cu o singură treaptă ar avea efecte severe asupra capacității țării de a se împrumuta pe plan extern”, conchide Eugen Rădulescu.
