Acasă Politic O altă față a războiului psihologic

O altă față a războiului psihologic

Recentele încălcări ale spațiilor aeriene din Polonia, România și Estonia ilustrează modul în care Rusia folosește operațiunile psihologice pentru a denatura percepțiile și a manipula comportamentul – stabilind eficient o capcană cognitivă. Atât lipsa de reacție, cât și reacțiile exagerate riscă să provoace acțiuni rusești și mai nechibzuite în viitor, accentuând anxietatea publică față de o posibilă escaladare la un conflict deschis.

Securitatea cognitivă – protecția proceselor perceptive umane și de luare a deciziilor împotriva manipulării externe – oferă o abordare utilă pentru contracarare acestor vulnerabilități în evoluție rapidă.

Acesta evidențiază modul în care actorii maligni exploatează astfel de slăbiciuni pentru a eroda încrederea, a submina rezistența societății și a amenința securitatea transnațională. Ca și concept, a apărut de curând, bazându-se pe înțelegeri militare ale „războiului cognitiv” dezvoltat în cercurile NATO de la începutul anilor 2000.

Perdelele de fun: înțelegerea securității cognitive

Progresele tehnologice permit adversarilor să manipuleze percepția și luarea deciziilor la o scară fără precedent și cu o precizie din ce în ce mai mare. Prin extragerea unor volume vaste de date disponibile public- de la social media la informații despre geolocalizare – state iliberale și non-statali pot proiecta campanii de influență țintite care exploatează vulnerabilitățile psihologice și corodează încrederea publicului în instituțiile democratice.

Exerciții recente au dezvăluit cât de ușor este să recoltați datele soldaților și să urmăriți mișcările trupelor.

Ancheta Digipower din Finlanda din 2022 a relevat modul în care platformele digitale pot ușor folosite pentru a amplifica polarizarea și a influența opiniile politicienilor de top. Dezvoltarea AI generativă a accelerat aceste operațiuni.

Un studiu comun de cercetare din 2025 avertizează că media sintetică reduce barierele costurilor pentru manipularea informațiilor străine și interferența (FIMI) la scară largă. Cu toate acestea, impactul cognitiv deplin al acestor tehnologii și consecințele folosirii lor rămân slab înțelese. Ca răspuns, departamentele de apărare, societatea civilă și organizațiile internaționale precum NATO reevaluează și  extind înțelegerea conflictului.

Conceptul de război cognitiv dezvoltat în cadrul Transformării Comandamentului Aliat al NATO (ACT) oferă un punct de plecare pentru discuțiie mai ample în jurul amenințărilor cognitive.

Acesta explorează modul în care adversarii exploatează cogniția umană pentru a manipula percepțiile, a perturba procesul decizional și a influența comportamentul. Prin integrarea științelor și tehnologiei comportamentale, NATO a început să expună manipularea psihologică ca un câmp de luptă, dezvăluind vulnerabilitățile cognitive trecute cu vederea în planificarea tradițională a apărării, cum ar fi contagiunea emoțională în ecosistemele digitale și armarea strategică a identităților de personal în timpul operațiunilor. În acest context, securitatea cognitivă a apărut ca un concept care îmbină perspectivele din diverse discipline și se concentrează pe intersecția tehnologiei și ingineriei sociale în campaniile hibride.

În timp ce războiul cognitiv este un concept militar emergent axat pe tactici ostile, totuși formalizat într-o doctrină sau domeniu, conceptul de securitate cognitivă extinde această logică într-un cadru defensiv mai larg.

UE și-a consolidat capacitatea de a aborda amenințările pentru societățile și instituțiile sale politice prin adoptarea Busolei Strategice (în 2022), a unor instrumente Cyber, Hybrid și FIMI și prin implementarea echipelor hibride de răspuns rapid. Adoptarea unui cadru de securitate cognitivă este următorul pas logic și necesar.

Securitatea cognitivă este mai mult decât urmărirea și combaterea amenințărilor FIMI sau hibride. Ea pune accentul pe vulnerabilitățile perceptive și comportamentale care fac posibilă manipularea. Bazându -se pe psihologie și neuroștiință, oferă factorilor de decizie un obiectiv pentru a identifica și reduce aceste vulnerabilități, inclusiv prin cercetări interdisciplinare. Securitatea cognitivă solicită mai mult decât măsuri tradiționale de apărare. Necesită un răspuns direct la direcționarea strategică a percepției și a cunoștințelor în războiul politic ascuns.

Nu este prima dată în istorie că mintea umană a fost vizată de adversarii străini. Ceea ce este nou astăzi este amploarea și profunzimea acestor tactici: modificarea cogniției umane pentru scopuri strategice, armarea științei și biotehnologiei creierului și exploatarea datelor de social media folosind analize susținute de AI pentru inginerii sociale avansate.

Aceste practici se lovesc de fundamentele ordinii sociale. Dezinformarea sistemică, fabricarea de amintiri colective false, supraîncărcarea informațiilor și comportament inautentic coordonat AI, împreună cu DeepFakes și alte falsuri sofisticate, se extind dincolo de manipularea persoanelor aflate în poziții de decizie cheie.

AI este folosită pentru a confunda și corue. Bots, satura spațiul informațional, forțând utilizatorii să se bazeze pe comenzile rapide cognitive. De asemenea, ei simulează și amplifică sentimentele populare pe social media. Modelele de limbaj mare (LLM) pot fi implementate pentru a genera zgomot, în timp ce instrumente precum CopyCOP demonstrează modul în care ChatGPT poate modifica în mod subtil conținutul media legitim în masă.

Campaniile de dezinformare Döppelganger, conduse de Agenția de proiectare socială din Rusia (SDA), precum și de acoperirea mediatică răspândită a expunerii lor, arată cum spațiul informațional poate fi pătruns prin clonarea site-urilor guvernamentale, ceea ce face ca linia dintre ficțiune și realitate să fie din ce în ce mai estompată pentru publicul online.

Rusia a manipulat, de asemenea, cadre interpretative în Ucraina: conturarea nu doar a mediului informațional ca parte a războiului său, ci a modului în care oamenii percep evenimentele din câmpul de luptă. În paralel, a promovat narațiuni istorice false care vizează publicul internațional, căutând să slăbească sprijinul pentru Ucraina, negând dreptul său la suveranității – un principiu pe care, în alte contexte, Rusia pretinde că îl susține. În această rescriere a istoriei, Occidentul este învinovățit nu numai pentru războiul actual, ci și pentru ridicarea Cortinei de fier după al doilea război mondial.

Securitatea cognitivă oferă un cadru util pentru înțelegerea și răspunsul la aceste tactici. Trece dincolo de abordarea creării și consumului de informații înșelătoare în mod intenționat – propagandă tradițională și FIMI mai familiare – și se concentrează mai degrabă pe riscurile care decurg din modul în care oamenii procesează informațiile prin pre-euristică existentă și cadre narative interpretative. În centrul său, securitatea cognitivă abordează tactici care manipulează aportul de informații. Acestea includ stimularea scurtăturilor cognitive, încurajarea disocierii sau gândirii critice, precum și răspunsuri emoționale la evenimente.

Scopul este de a se asigura că „interpretările spontane” ale evenimentelor se încadrează într-un interval previzibil și chiar dezirabil. Astfel de tactici nu redau doar procesele de formare a adevărului și contestație în dezbaterea democratică: vizează înșiși facultățile cognitive, creând filtre puternice pentru procesarea realității.

Tactica și actorii din mașina de război cognitivă a Rusiei sunt diverse, fiecare cu propria agendă, dar cu aceeași direcție strategică: atragerea indivizilor într-o realitate paralelă, unde percepțiile lor sunt modelate, avansând astfel obiectivele geopolitice ale Rusiei, în timp ce erodează capacitatea adversarilor de a rezista. – Sursa European Union Institute for Security Studies