Acasă Anchete Otopenii, sub asaltul mascaților

Otopenii, sub asaltul mascaților

DISTRIBUIȚI

Vicepreședintele UTI, acuzat de evaziune fiscală

Vicepreşedintele UTI a fost ridicat miercuri dimineața de mascaţi. Ion Obloja este acuzat de evaziune fiscală, prejudicial depășind 21 milioane de lei. Procurorii DIICOT vor pune sechestru pe 50 de terenuri și clădiri, pentru recuperarea prejudiciului. Acuzațiile aduse sunt cele de evaziune fiscală și de grup infracțional organizat.Otopeni

Miercuri dimineața au loc mai multe percheziții în localități din jurul Bucureștiului dar și în sediul UTI din interiorul aeroportului Otopeni. Perioada infracțională stabilită de procurori este între 2009 și 2011, iar angajați ai companiei UTI dar și vicepreședintele grupului ar fi creat un mecanism prin care ar fi reușit să scoată sume importante de bani din companie prin crearea unor contract fictive. În acest mod ar fi evitat plata unor taxe către stat.

Așadar, îotrivit unor surse judiciare, în perioada 2009 – 2011, vicepreședintele UIT Ion Obloja a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit să se desfășoare activități infracționale cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului și a obținerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal fără drept. Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său (Dorel Obloja și soția sa (Sorina-Luminița Obloja), persoane care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați și/sau administratori în mai multe societăți comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.

Obloja a fost interesat să coopteze în activitățile infracționale și unele persoane care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale deoarece aceste entități juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale care atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora, societăți ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deținute de membrii grupului infracțional organizat. De asemenea, era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, cu scopul de a putea fi conceput și pus în practică mecanismul infracțional.

Așa se explică aderarea, la scurt timp după constituirea grupului, a lui Cristian-Demostene Marulis, Rozalia Ionescu și Ariton Stan, cât și pe parcurs a lui Ioan-Cristian Manole și Florin-Gabriel Stroe.

Beneficiind de cunoștințele economice ale suspecților Marulis Cristian-Demostene și Ionescu Rozalia (angajați în cadrul grupului de firme UTI), Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.

Membrii grupului infracțional organizat cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal și anume aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societăți comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora. Astfel, Obloja a creat un sistem de firme care să funcționeze pe trei paliere, fapt care a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul ”fabrici de facturi”.

Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.

Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuții de control, membrii grupului infracțional organizat au folosit o perioadă de timp aceste societăți după care au dispus cesionarea părților sociale, iar apoi radierea acestora. Înainte de radierea acestor societăți, se emiteau facturi fiscale care atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale care atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 1 către palierul 3, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul 2 sau uneori chiar 3, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea in circuitul infracțional descris anterior, societățile de pe ultimul palier au fost radiate, locul acestora fiind luat de alte societăți comerciale cu același profil de activitate care, de obicei, erau înființate înainte de radierea societății comerciale ce urma a fi înlocuită.

Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, având venituri și cheltuieli aproape egale, în sensul că TVA dedusă și TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând-se astfel nici TVA de plata la bugetul de stat nici impozit pe profit.

Din modul în care a fost organizată activitatea infracțională de către inițiatorul grupului, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât niciuna dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA.

Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de către Ion Obloja, Sorina-Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat in valoare totală de 21.099.858 lei.

Ion Obloja, împreună cu membrii grupului infracțional organizat, în perioada 2009 – 2011, au retras în total suma de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional.

Remember

La 29 octombrie 2015, Tiberiu Urdareanu a fost retinut de procurorii DNA pentru dare de mita, alaturi de primarul suspendat al Iasului, Gheorghe Nichita (PSD), acuzat de luare de mita. Numele lui Urdareanu apare si in dosarul in care Ludovic Orban este urmarit penal de DNA pentru cumparare de influenta in campania pentru alegerile locale din 5 iunie. Urdareanu ar fi denuntatorul lui Orban si l-ar fi inregistrat pe fostul candidat PNL la Primaria Capitalei in timp ce ii cerea bani pentru a isi plati aparitiile televizate in campania electorala.

Tiberiu Urdareanu este actionar majoritar al grupului UTI. Legaturile politice ale lui Urdareanu au dus de-a lungul timpului la specializarea UTI in contracte pe bani publici si fonduri europene. UTI este abonat la contracte in domeniul IT si securitate cu companii de stat, ministere si primarii. Urdareanu este membru al conducerii UNPR din anul 2012. El detine acum functia de presedinte al Departamentului energie, resurse si politici industriale din UNPR. Tiberiu Urdareanu, un personaj extrem de puternic, figura in 2014 pe locul 46 in TOP 300 Capital cu o avere evaluata la 98-100 milioane de euro.

Tiberiu Urdareanu, fost ofiter superior la Institutul de Cercetari Militare de la Clinceni, este fiul fostului general de armata Tiberiu S. Urdareanu, fostul sef al Directiei de tancuri din Ministerul Apararii Nationale.

Clienti actuali si trecuti ai UTI Grup: MApN, MAI, Parlament, Nuclearelectrica, Portul Constanta, Primaria Bucuresti, Aeroportul Otopeni.

Grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdareanu, a realizat dosarul electronic de sanatate, sistemul de plata a rovinietei si sistemul electronic de achizitii publice (SEAP).

De asemenea, UTI a castigat contracte pentru lucrari la magistrala M5 a metroului bucurestean, aeroporturile din Iasi, Bacau si Satu Mare.

Grupul a avut si contracte pentru lucrari la mai multe spitale si clinici, printre care Spitalul “Bagdasar-Arseni” din Bucuresti, Spitalul Municipal din Ploiesti si Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

12 + twenty =