România trece de la un control forestier bazat în principal pe verificări în teren la un sistem în care sateliții, inteligența artificială, camerele video și LiDAR-ul generează alerte și indică unde trebuie intervenit.
Este vorba despre încheierea unuia dintre dintre cele mai importante proiecte de digitalizare a controlului forestier. Ministerul Mediului și STS au finalizat un sistem național care combină imaginile din satelit și camerele video cu IA și tehnologia LiDAR pentru a identifica modificările suspecte din păduri și transporturile de lemn care nu corespund datelor declarate. Investiția se ridică la 272,6 milioane de lei, prin PNRR.
Cu noua arhitectură digitală, autoritățile române vor să detecteze mai rapid exploatările și transporturile forestiere suspecte. Astfel, o pădure poate fi urmărită acum din satelit, un camion cu lemn poate fi identificat de camerele de pe șosea, iar datele pot fi confruntate automat cu informațiile din SUMAL.
Aproape 70.000 km2, urmăriți din satelit
Una dintre componentele principale utilizează imaginile satelitare Sentinel-2 din programul european Copernicus. Sistemul compară imaginile și identifică modificările apărute în coronamentul pădurilor.
Atunci când este detectată o pierdere de vegetație, informația este corelată cu datele despre exploatările autorizate și cu suprafețele afectate de calamități naturale. Scopul este identificarea situațiilor în care modificarea vegetației nu poate fi explicată printr-o intervenție legală sau printr-un fenomen natural.
Suprafața monitorizată ajunge la aproximativ 70.000 km2, pe aproape întreg teritoriul țării.
Pentru analizarea imaginilor sunt utilizați și algoritmi de machine learning și deep learning. Alertele pot fi gestionate printr-un portal și verificate în teren cu ajutorul unei aplicații mobile.
Sistemul digitalizează, de asemenea, mai multe operațiuni de control silvic, de la emiterea delegațiilor până la consemnarea constatărilor și întocmirea documentelor specifice.
Camere video pentru transporturile de lemn
A doua componentă vizează circulația materialelor lemnoase. Au fost instalate 700 de camere pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare și alte 350 de camere destinate analizei video avansate.
Echipamentele sunt amplasate în 350 de puncte de monitorizare selectate în zone cu trafic relevant pentru transporturile de lemn.
Imaginile și informațiile colectate sunt comparate cu datele declarate în SUMAL. Sistemul poate semnala transporturi nedeclarate, abateri de la traseele stabilite, utilizarea aceluiași aviz pentru mai multe transporturi sau neconcordanțe între ceea ce este transportat și datele înscrise în documente.
Informațiile sunt transformate în alerte și indicatori de risc, care pot ajuta autoritățile să decidă unde sunt necesare verificări suplimentare.
Infrastructura include 11 dispecerate: 10 în cadrul Gărzii Forestiere Naționale și al gărzilor forestiere teritoriale și unul la Ministerul Mediului. Echipamentele pentru stocarea și procesarea datelor sunt găzduite în centrul de date al STS.
LiDAR-ul poate „măsura” pădurea
Cea de-a treia tehnologie este LiDAR, utilizată pentru scanarea aeriană și terestră a fondului forestier.
Sistemul include un senzor aeropurtat, 30 de senzori mobili și o rețea de puncte permanente de sprijin la sol. Datele colectate permit construirea unui model digital al pădurilor.
Pentru zonele analizate, autoritățile pot obține informații despre înălțimea arborilor, numărul acestora, volumele de lemn și suprafețele afectate.
Componenta LiDAR este și cea mai costisitoare dintre cele prezentate, contractele aferente având o valoare de 114,63 milioane de lei fără TVA.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune însă că noile tehnologii nu vor înlocui controalele din teren, dar vor permite identificarea mai rapidă a modificărilor suspecte și direcționarea controalelore către zonele cu risc.
