Ministrul Mediului, Mircea Fechet, participă în Serbia la a XX-a ediție a COP 7 – Convenţia Cadru privind Protecţia şi Dezvoltarea Durabilă a Carpaților (Carpathian Convention), care se desfășoară în perioada 11-13 octombrie, în Belgrad, Serbia.
Având în vedere unicitatea și importanța culturală și de mediu a acestei transhumanței, ministrul Fechet a abordat și subiectul includerii acestei tradiții în lista reprezentativă a UNESCO. România se numără printre cele 10 țări care au depus dosarul multinațional „Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor” la UNESCO în martie 2020, care vizează includerea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a acestei tradiții. Evaluarea dosarului UNESCO va avea loc în luna octombrie a acestui an, rezultatele urmând să fie anunțate în cadrul reuniunii Comitetului UNESCO din Botswana în decembrie 2023.
„Considerăm că susținerea pastoralismului este încă posibilă în munții noștri dacă păstrăm aceste zone fără poluare, cu ape curate și păduri lipsite de materiale plastice, deșeuri sau alți poluanți. Acțiunile noastre trebuie coordonate pentru a aborda eficient provocările transfrontaliere, inclusiv cele care decurg din schimbările climatice, poluarea cu plastic și speciile invazive. Dar, desigur, aceste acțiuni trebuie să fie însoțite de o educație sporită, conștientizare și implicare responsabilă la toate nivelurile. Totodată, este imperativ să colaborăm pentru a aborda provocările transfrontaliere pe care le prezintă problemele de mediu. Pentru că așa cum spunem cu toții, natura nu cunoaște granițe, iar provocările noastre de mediu pot fi gestionate eficient doar prin cooperarea regională și internațională”, a punctat Mircea Fechet.
În cadrul întâlnirii bilaterale pe care a avut-o cu Irena Vujović, ministrul protecției mediului din Serbia, a fost semnată scrisoarea comună privind desemnarea sitului internațional Ramsar Parcul Natural „Porțile de Fier” din România și a sitului internațional Djerdap din Republica Serbia ca sit Ramsar transfrontalier.
„Parcul Natural Porțile de Fier din România și situl internațional Djerdap din Serbia nu sunt doar zone geografice, acestea trăiesc, respiră prin ecosisteme pline de biodiversitate, au moștenire culturală și valoare economică. Desemnându-le ca sit Ramsar transfrontalier, contribuim la conservarea și utilizarea durabilă a acestor zone umede. Această inițiativă exemplifică spiritul cooperării și unității internaționale, pentru a depăși provocările de mediu care nu au frontiere. Această scrisoare este un testament al viziunii noastre comune asupra unui viitor durabil pentru oamenii și planeta noastră”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
În cadrul reuniunii, ministrul Mircea Fechet a avut o întâlnire cu Elizabeth Maruma Mrema, directorul executiv adjunct al UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu). Printre subiectele abordate s-au numărat: COP7 și punerea în aplicare a Convenției Carpatice, implementarea Cadrului global privind biodiversitatea, a șasea sesiune a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-6), Tratatul privind stoparea poluării cu plastic.
Pe tema COP7 și punerea în aplicare a Convenției Carpatice, Mircea Fechet a declarat că în 2020, România a preluat președinția Grupului de lucru pentru agricultură durabilă și dezvoltare rurală în cadrul Convenției Carpatice. Totodată, a fost creat un grup de observatori care să sprijine activitățile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în special în ceea ce privește pădurile. Pentru celelalte domenii reglementate de convenție, implementarea la nivel național este supravegheată de ministerele relevante, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În ceea ce privește implementarea cadrului global privind biodiversitatea, demnitarul român a precizat: „Pentru România, biodiversitatea are o relevanță deosebită, deoarece aproximativ 23% din suprafața țării este ocupată de arii naturale protejate care fac parte din rețeaua Natura 2000. În ceea ce privește capitalul natural, România este unul dintre statele membre ale UE cu o diversitate biologică bogată, nu numai din punct de vedere al speciilor, ci și al ecosistemelor naturale.Din această perspectivă, România acordă o atenție deosebită modului în care se vor stabili criterii pentru identificarea și desemnarea zonelor suplimentare, inclusiv obligațiile de gestionare corespunzătoare și definirea unui regim strict de protecție. Totodată, restaurarea naturii la scară largă va reduce impactul schimbărilor climatice și va spori rezistența speciilor și ecosistemelor la efectele acestora”.
Referitor la tema celei de-a șasea sesiuni a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-6), Mircea Fechet a declarat: „Ca membru al UE, prioritatea noastră pentru UNEA-6 este alinierea la obiectivul acordului verde european de a trece la o economie și o societate durabile. În ceea ce privește rezoluțiile, propunem să ne concentrăm pe îmbunătățirea practicilor de economie circulară, abordarea lanțului apă-ecosisteme-alimente-energie pe fondul schimbărilor climatice și combaterea defrișărilor”.
În ceea ce privește tratatul împotriva poluării cu plastic, ministrul român al mediului a subliniat că poluarea cu plastic este o problemă globală, care pune presiune pe sistemul socio-economic, pe mediul înconjurător și a amintit că România a adoptat o strategie națională privind economia circulară și un plan de acțiune dedicat.
De asemenea, Planul Național de Redresare și Reziliență se concentrează pe investiții în gestionarea deșeurilor și economia circulară: „O economie circulară este o soluție cheie, care promovează eficiența resurselor, materialele reciclate și gestionarea responsabilă a deșeurilor. Trebuie să extindem aplicarea economiei circulare dincolo de gestionarea deșeurilor, încurajând consumul și producția durabile. Combaterea poluării cu plastic necesită un angajament global urgent. România sprijină și este membru al inițiativei «Coaliția de Înaltă Ambiție pentru a Stopa Poluarea cu Plastic până în 2040»”.
