Participarea președintelui Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 21-22 martie 2024, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care au avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea Consiliului European a debutat cu o întâlnire de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres. Discuțiile liderilor au continuat în cadrul Consiliului European cu abordarea temelor de pe agendă, care au vizat situația din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, gestionarea migrației, provocările din sectorul agricol european, evoluțiile privind relațiile externe ale Uniunii și aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE. Totodată, în marja reuniunii, a avut loc, la 22 martie, o ceremonie dedicată aniversării a 30 de ani de la înființarea Spațiului Economic European, în prezența Prim-miniștrilor din Norvegia, Liechtenstein și Islanda, și un schimb de opinii cu aceștia.

În cadrul reuniunii, liderii au avut o nouă discuție aprofundată cu privire la situația din Ucraina, în debutul întâlnirii având loc și o intervenție prin videoconferință a Președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. În cadrul discuțiilor, liderii au reiterat importanța acțiunii coordonate la nivel UE în vederea continuării sprijinului pentru Ucraina pe toate dimensiunile, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, fiind salutate decizia de acordare de sprijin militar prin intermediul Fondului de Asistență pentru Ucraina din cadrul Facilității Europene pentru Pace, precum și capacitatea consolidată a Misiunii de Asistență Militară a UE (EUMAM).

Președintele României a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluțiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilității Europene pentru Pace și necesitatea continuării eforturilor în această direcție. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a reiterat că țara noastră rămâne în continuare unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistență în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene. Președintele României a semnalat și importanța continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride fără precedent din partea Federației Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a insistat şi asupra importanței strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea și stabilitatea regiunii, cât și a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Liderii UE au evidențiat, totodată, necesitatea continuării creșterii presiunii asupra Rusiei și a aliaților săi, inclusiv prin noi sancțiuni și implementarea efectivă a măsurilor deja adoptate, respectiv prin evitarea eludării acestora. De asemenea, liderii au exprimat susținere pentru continuarea eforturilor de identificare de soluții pentru utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele imobilizate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv pentru acordarea de ajutor militar. Totodată, în contextul eforturilor de restrângere a accesului Rusiei la tehnologii militare și al sprijinului acordat de actori terți în eludarea sancțiunilor, Consiliul European a solicitat Înaltului Reprezentant și Comisiei Europene să pregătească noi propuneri de sancțiuni împotriva Belarus, Coreea de Nord și Iran.

O componentă importantă a discuțiilor și a deciziilor liderilor europeni s-a referit la procesul de extindere a UE. Liderii europeni au salutat progresele înregistrate de Ucraina și de Republica Moldova în avansarea reformelor necesare în parcursul lor european, Consiliul European invitând Consiliul UE să adopte rapid Cadrele de negociere și să avanseze cu celeritate procesul în raport cu cele două state candidate. Totodată, Consiliul European a formulat decizia privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herțegovina, și a invitat Comisia Europeană să pregătească Cadrul de negociere cu aceasta în vederea adoptării de către Consiliu, după ce Bosnia și Herțegovina va îndeplini măsurile solicitate prin recomandarea Comisiei Europene din octombrie 2022.

În contextul discuțiilor privind avansarea politicii de extindere, liderii europeni au evidențiat importanța continuării eforturilor de la nivel UE pentru pregătirea extinderii și avansarea procesului intern de reformă al Uniunii.

Președintele României a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană și pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferințe interguvernamentale politice cu cele două țări candidate.

În același timp, Președintele Klaus Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare și consolidarea rezilienței. De asemenea, Președintele României a exprimat susținerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herțegovina, apreciind progresele obținute de aceasta în implementarea de reforme, în linie cu recomandările Comisiei Europene.

În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul puternic al țării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii, date fiind valențele strategice ale acesteia, în baza principiului meritelor proprii care continuă să reprezinte unul dintre principiile directoare în acest proces. De asemenea, Președintele României a subliniat importanța avansării în paralel a procesului de extindere cu discuțiile privind reforma internă a UE.

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea și apărarea europene, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Strategia pentru industria europeană de Apărare și Programul pentru Industria Europeană de Apărare. Discuțiile au reconfirmat necesitatea consolidării acțiunii europene în acest domeniu în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina, cu accent pe necesitatea promovării de măsuri urgente vizând susținerea Ucrainei, precum și pe termen mediu și lung prin trecerea la o abordare strategică în materie de apărare care să vizeze consolidarea bazei tehnologice a industriei europene de apărare și încurajarea lanțurilor de producție autohtone, toate aceste demersuri fiind în strânsă legătură cu eforturile de consolidare a competitivității europene.

Președintele României a menționat că țara noastră va participa în mod activ și constructiv la eforturile Uniunii vizând susținerea Ucrainei, precum și în direcția consolidării industriei europene de apărare. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securității europene. Președintele României a punctat că o industrie europeană de apărare puternică este o condiție prealabilă pentru obținerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare și pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat și importanța susținerii financiare corespunzătoare a investițiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alți lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiții în vederea susținerii noilor obiective legate de apărare.

În contextul discuțiilor legate de provocările curente de la nivel UE, Președintele României a reiterat importanța continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare și civile a UE și a răspunsului la situații de criză, un obiectiv esențial în actualul context internațional marcat de suprapunerea a multiple crize și provocări, solicitând o acțiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetățenilor europeni. Concluziile Consiliului European includ o secțiune distinctă privind pregătirea și răspunsul la crize, Consiliul European invitând Comisia și Înaltul Reprezentant să avanseze propuneri de acțiuni în direcția întăririi acestor dimensiuni într-o abordare integrată în perspectiva unei Strategii europene privind pregătirea pentru criză.

Liderii europeni au abordat pe larg și situația din Orientul Mijlociu. Cu acest prilej, Consiliul European a reafirmat poziția comună a UE și a convenit continuarea acțiunilor, în cooperare cu toți actorii internaționali și regionali relevanți, pentru a oferi un răspuns rapid și eficient la situația gravă a populației civile din Gaza, pentru a obține eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și la furnizarea de asistență umanitară, precum și pentru a evita escaladarea regională a conflictului și a identifica o soluție durabilă pentru acesta.

Președintele Klaus Iohannis a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistență umanitară pentru populația civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor. Președintele României a reiterat faptul că o pace durabilă în Orientul Mijlociu necesită o soluție viabilă bazată pe soluția celor două state și a arătat că România rămâne angajată în a promova inițiative care să pregătească condițiile necesare în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare și durabilă. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat contribuția României la operația EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situației în Marea Roșie.

Liderii europeni au discutat, de asemenea, și despre provocările din sectorul agricol european. Concluziile Consiliului European subliniază importanța unui sector agricol rezistent și durabil pentru securitatea alimentară a Uniunii, precum și rolul esențial al Politicii Agricole Comune în această privință, evidențiind necesitatea unui cadru stabil și previzibil pentru fermieri, inclusiv ca soluție pentru provocările de mediu și climatice. Liderii europeni au solicitat continuarea eforturilor de identificare a tuturor soluțiilor posibile pe termen scurt și mediu ca răspuns la preocupările fermierilor, subiectul urmând să rămână în atenția Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit la importanța agriculturii pentru bunăstarea și securitatea cetățenilor europeni, subliniind faptul că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv și durabil, în paralel cu implementarea de măsuri care să vină în sprijinul soluționării aspectelor semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanțări adecvate a sectorului agricol. În acest context, Președintele României a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilități în ceea ce privește aplicarea Politicii Agricole Comune.

În același timp, Consiliul European a discutat cu privire la stadiul pregătirilor pentru noua Agendă Strategică. Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru importanța obținerii unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecției în coordonatele stabilite la Granada în 2023 și pentru formularea unor obiective realiste și bazate pe principiile unității și solidarității europene.

Consiliul European a discutat inclusiv aspecte legate de progresele înregistrate în domeniul gestionării migrației, pe toate dimensiunile de acțiune.

În cadrul Summitului Euro în format extins, a fost abordată situația economică şi financiară a Uniunii Europene, iar la final liderii au adoptat o Declarație a Summitului. Declarația confirmă faptul că Uniunea rămâne angajată în privința obiectivului de creștere a rezilienței şi a competitivității economiilor europene. De asemenea, se menționează că o coordonare strânsă a politicilor economice este esențială pentru implementarea eficientă a reformei cuprinzătoare a cadrului de guvernanță economică al UE. Declarația subliniază, totodată, hotărârea liderilor de a urgenta aprofundarea Uniunii piețelor de capital, esențială pentru mobilizarea unei finanțări substanțiale necesare pentru tranziția verde și digitală.