Patru social-democrate au depus în Parlament, cu susținerea altor colege din coaliția de guvernare, Proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea femicidelor și a violențelor care le preced, prin care se introduce pentru prima dată în legislația românească conceptul de femicid (uciderea unei femei pentru simplul fapt că este femeie).
Potrivit inițiatoarelor, proiectul de lege are un sprijin parlamentar fără precedent: peste 250 de parlamentari și-au asumat semnătura pe document, devenind inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de susținători din istoria Parlamentului României de după 1989.
Prin introducerea conceptului de femicid în legislația națională, România face un pas esențial în recunoașterea faptului că violența împotriva femeilor nu reprezintă o sumă de cazuri izolate, ci o formă de violență structurală, adânc înrădăcinată în societate, care trebuie prevenită și combătută sistematic.
Proiectul de lege aduce modificări importante vizând atât definirea, cât și sancționarea adecvată a faptelor de violență bazată pe gen:
Definirea femicidului – proiectul de lege stabilește pentru prima dată în România o clasificare clară a tipurilor de femicid: intim, non-intim și indirect, recunoscând specificul uciderii femeilor pe criterii de gen și contextul social în care acestea se produc.
Introducerea unor circumstanțe agravante la omorul calificat (art. 189 Cod penal) – se prevede pedepsirea mai severă a faptelor de omor comise asupra unei persoane față de care făptuitorul exercită control sau dominație (soț, fost soț, concubin, partener), precum și a celor comise din motive legate de gen, de refuzul căsătoriei sau al coabitării ori din răzbunare pentru separare.
Majorarea pedepselor pentru infracțiunile care preced un femicid – violența domestică, lovirile, vătămările cauzatoare de moarte, hărțuirea, amenințarea și alte forme de abuz vor fi sancționate mai aspru, în special atunci când victima este o femeie sau membră a familiei agresorului.
Punerea în mișcare din oficiu a acțiunii penale în cazurile de violență de gen – pentru a elimina presiunea asupra victimelor și pentru a garanta protecția lor, organele judiciare vor putea acționa din oficiu, chiar dacă victima nu formulează sau își retrage plângerea.
Extinderea protecției asupra foștilor membri de familie – proiectul de lege asigură același nivel de protecție pentru femeile care au părăsit relații abuzive, eliminând vidul legislativ care le vulnerabiliza după despărțire.
Introducerea de măsuri de protecție post-crimă și modificări în Codul de Procedură Penală – proiectul de lege impune autorităților obligația de a dispune măsuri imediate de ocrotire pentru copiii și persoanele dependente ale victimei, iar instanța va constata automat nedemnitatea succesorală a agresorului condamnat pentru uciderea victimei, pentru a proteja drepturile copiilor.
Colectarea și publicarea datelor privind femicidele și violența domestică – MAI, Ministerul Justiției, Parchetul General și Institutele de Medicină Legală vor fi obligate să colecteze și să publice anual date statistice detaliate privind violența domestică și femicidele, pentru o evaluare corectă a fenomenului.
Includerea unei componente de educație pentru egalitate de gen, în sensul Convenției de la Istanbul, prin care Ministerul Educației va introduce în programele școlare teme privind etica relațiilor non-violente, nediscriminarea și egalitatea de gen, contribuind la formarea unei culturi a respectului și a prevenției violenței.
Inițiatoarele subliniază că acest proiect de lege își propune să oprească lanțul de violențe și agresiuni înainte ca ele să se transforme în crime. Femicidul nu se produce într-un vid: el este precedat de o succesiune de violențe – fizice, psihologice sau sexuale – care, dacă nu sunt tratate la timp și cu fermitate, pot culmina cu uciderea victimei.
Prin acest proiect, România face un pas istoric în direcția protejării vieții femeilor, a consolidării statului de drept și a afirmării valorilor unei societăți bazate pe respect, demnitate și egalitate.
