Agenția UE pentru droguri (OEDT) a publicat Raportul european privind drogurile 2021: Tendințe și evoluții, cea mai recentă analiză anuală a situației drogurilor în Europa. Pe baza datelor din 29 de țări (27 de state din Uniunea Europeană, Turcia și Norvegia), raportul oferă noi perspective asupra implicațiilor pentru sănătate și securitate, asupra unei probleme complexe și în continuă evoluție legate de droguri și ale unei piețe a drogurilor reziliente la perturbarea COVID-19.
Raportul avertizează cu privire la riscurile pentru sănătatea publică generate de disponibilitatea și utilizarea unei game mai largi de substanțe, adesea de mare potență sau puritate. De asemenea, raportul descrie modul în care grupurile de criminalitate organizată și-au intensificat producția de droguri ilegale în Europa, pentru a eluda măsurile de combatere a traficului, generând riscuri pentru mediu, sănătate și securitate. Pe baza celui mai recent studiu de evaluare rapidă al EMCDDA, raportul analizează efectele recente ale pandemiei de COVID-19 asupra piețelor de droguri, consumului și serviciilor adresate consumatorilor.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson: ”Drogurile reprezintă o amenințare persistentă și prezentă, care afectează viețile a milioane de oameni. Raportul european privind drogurile 2021 oferă cele mai recente dovezi cu privire la această problemă vitală, care corupe structura societății noastre, alimentând violența și riscând sănătatea și securitatea cetățenilor noștri. Sunt deosebit de îngrijorată de substanțele extrem de pure și de puternice disponibile pe străzile noastre și online, precum și de cele 46 de droguri noi detectate numai în UE în 2020 .Prin noile strategii ale UE privind securitatea și drogurile, statele noastre membre vor avea instrumente solide pentru a aborda această urgență printr-o abordare echilibrată, care să vizeze atât cererea, cât și oferta, sprijinite de OEDT”.
Directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel: ”Raportul european privind drogurile 2021 ilustrează cât de mult s-a schimbat situația drogurilor în ultimii 25 de ani, drogurile fiind în prezent o problemă extrem de generalizată, cu impact în toate domeniile politice majore. Ne confruntăm cu o piață a drogurilor dinamică și adaptabilă, rezistentă la restricțiile impuse de COVID-19. De asemenea, vedem modele ale consumului de droguri care sunt din ce în ce mai complexe, întrucât consumatorii sunt expuși la o gamă mai largă de substanțe naturale și sintetice cu potență ridicată. Trebuie să recunoaștem de urgență că nu numai o varietate mai mare de persoane se confruntă în prezent, personal cu probleme legate de droguri, dar aceste probleme au un impact asupra comunităților noastre într-o varietate mai mare de moduri. De aceea cred că este esențial, în domeniile politicii sociale, de sănătate și de securitate, să dezvoltăm răspunsurile integrate și bazate pe dovezi, prevăzute de noua Strategie UE în materie de droguri”
COVID-19: ce impact asupra ofertei și consumului de droguri?
O piață a drogurilor rezilientă și cu un caracter digital mai pronunțat.
Prezentând constatările celui mai recent studiu EMCDDA de observare a tendințelor, raportul de astăzi ilustrează modul în care piața drogurilor continuă să se adapteze la perturbarea COVID-19, întrucât traficanții de droguri se adaptează la restricțiile de călătorie și la închiderea frontierelor. La nivelul comerțului cu ridicata, acest lucru se reflectă în unele modificări ale rutelor și metodelor de trafic, cu un grad mai mare de încredere privind contrabanda prin containere intermodale și lanțuri comerciale de aprovizionare și mai puțină încredere acordată utilizării curierilor umani. Cultivarea canabisului și producția de droguri sintetice în UE par stabile la niveluri pre-pandemice, fără a se observa o scădere în detectarea locurilor de producție. Deși piețele cu amănuntul ale drogurilor pe stradă au fost perturbate în timpul primelor blocaje și au fost raportate unele deficite localizate, vânzătorii și cumpărătorii de droguri s-au adaptat, prin creșterea gradului de utilizare a serviciilor de mesagerie criptate, a aplicațiilor de pe platformele de comunicare socială, a surselor online și a serviciilor poștale și de curierat la domiciliu. Acest lucru atrage atenția asupra faptului că un impact pe termen lung al pandemiei ar putea fi digitalizarea în continuare a piețelor drogurilor.
De la viața de noapte până la viața de acasă
Dovezile arată că, în perioadele de izolare timpurie, interesul consumatorilor față de substanțele asociate de obicei cu evenimente recreative (de exemplu, MDMA) a fost mai mic, deoarece oamenii au rămas acasă. Cu toate acestea, analiza eșantioanelor de ape reziduale (disponibile pentru unele orașe europene) sugerează că nivelurile de consum ale majorității drogurilor au revenit, întrucât restricțiile privind circulația, călătoriile și adunările sociale au fost atenuate în vara anului 2020. Printre evoluțiile îngrijorătoare legate de pandemie se numără semnele unei posibile creșteri a disponibilității și consumului de cocaină crack în unele țări.
Benzodiazepinele în lumina reflectoarelor
În ceea ce privește utilizarea incorectă a benzodiazepinelor, fie au fost deturnate de la utilizarea terapeutică, fie nu au fost autorizate pentru uz medical în Europa. S-a observat o creștere a consumului acestor droguri în rândul consumatorilor de droguri de mare risc, al deținuților și al unor grupuri de consumatori de droguri recreative, ceea ce ar putea reflecta disponibilitatea ridicată și costul scăzut al acestor substanțe și problemele de sănătate mintală legate de pandemie. Alături de raportul de astăzim, a fost publicat un studiu al EMCDDA privind riscurile apariției „noilor benzodiazepine”, necontrolate pe piața noilor substanțe psihoactive, care au fost asociate cu intoxicații și decese.
Raportul european privind drogurile 2021: principalele constatări
Consumul de canabis rămâne stabil la niveluri ridicate, dar creșterea conținutului de THC ridică probleme de sănătate – Raza observată în conținutul de THC al rășinii de canabis (interval mediu:20%–28%). Alertele privind sănătatea avertizează asupra combinării canabisului cu canabinoizi sintetici cu potențial ridicat.
Recordul capturilor de cocaină, un semnal îngrijorător al potențialului de creștere a riscurilor pentru sănătate. În 2019 au fost capturate 213 tone-record (în creștere de la 177 de tone în 2018). Puritatea cocainei a crescut și tot mai multe persoane încep tratamentul pentru prima dată. Datele preliminare privind capturile din 2020 sugerează că disponibilitatea nu a scăzut în timpul pandemiei.
Cererea stabilă de amfetamină face profitabilă producția internă de lângă consumatori. Pe lângă dezmembrarea instalațiilor de producție în 2019, în UE au fost capturate și substanțe chimice utilizate pentru fabricarea amfetaminei, inclusiv 14 500 de litri de BMK și 31 de tone de MAPA (în creștere de la 7 tone în 2018).
Producția și traficul de metamfetamină evidențiază un potențial de creștere a consumului în Europa. Atât unitățile de producție mari, cât și cele mai mici sunt detectate în Europa, iar cantități mari din acest drog sunt transbordate prin UE pe alte piețe.
Pe lângă creșterea conținutului mediu de MDMA din comprimate și puritatea pudrei, sunt detectate și produse cu niveluri foarte ridicate de MDMA. Datele preliminare din 2020 sugerează că a existat un interes mai scăzut față de acest drog în perioadele de izolare. Încă apar noi substanțe psihoactive nocive puternice. Printre acestea se numără canabinoizii sintetici noi și opioidele sintetice noi. În total, 46 de substanțe psihoactive noi (NPS) au fost raportate pentru prima dată în Europa în 2020, numărul total monitorizat de OEDT ajungând la 830.
Drogurile consumate mai puțin frecvent sunt oare tot mai problematice pentru sănătatea publică? Aceste droguri includ halucinogene, ketamină și GHB. În mod îngrijorător, în unele situații sunt raportate modele intensive deconsum.
Capturile mari de heroină indică un potențial de creștere a consumului și a efectelor nocive. În UE sunt încă capturate mari cantități de heroină (7,9 tone în 2019), ceea ce ridică motive de îngrijorare cu privire la posibilul impact asupra nivelurilor de consum.
Grupurile infracționale organizate intensifică producția ilegală de droguri în Europa. În 2019 au fost desființate în total 370 de laboratoare ilegale. Infracțiunile la regimul drogurilor au crescut, predominând deţinerea în vederea consumului şi traficul cu cannabis. În 2019, în UE au fost raportate aproximativ 1,5 milioane de infracțiuni la regimul drogurilor; 82% au fost legate de consumul sau posesia pentru consumul personal.
Pacienții care urmează pentru prima dată un tratament pentru consumul de heroină continuă să își injecteze mai puțin. Deși consumul de droguri prin injectare a scăzut în Europa în ultimul deceniu, acesta rămâne o cauză majoră a efectelor nocive ale drogurilor.
Creșterea nivelului de tratament și prevenire este necesară pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă privind HIV și VHC. Creșterea accesului la servicii integrate de testare și tratament reprezintă o parte importantă a atingerii țintelor.
Decesele cauzate de supradoze induse de opioide și de alte droguri evidențiază nevoia de dezvoltare a serviciilor. Consumul de substanțe cu risc ridicat și policonsumul continuă să alimenteze decesele induse de droguri în Europa.
Președintele Consiliului de administrație al EMCDDA, Laura d’Arrigo, concluzionează: ”Deoarece problemele europene în materie de droguri continuă să evolueze, răspunsul Europei la acestea trebuie, de asemenea, să evolueze. Criza COVID-19 ne-a arătat valoarea informațiilor științifice, bazate pe dovezi și comparabile între țări. Raportul de astăzi oferă o analiză oportună pentru a ajuta factorii de decizie să țină pasul cu noile tendințe și evoluții și să identifice domeniile care necesită o acțiune rapidă. Noua strategie a UE în materie de droguri nu numai că definește calea de urmat, ci va consolida și mai mult capacitatea noastră de a acționa într-o manieră bine stabilită, pentru a proteja sănătatea, bunăstarea și securitatea cetățenilor UE”.
Propuneri pentru susținerea exportului: intrarea in normalitate
În contextul în care sintagma “pentru o Românie normală” s-a ridicat la rang de slogan trebuie supus, în continuarea celor dezbătute anterior, că România, în materie de susținere și promovare a exportului și investițiilor este departe de a fi normală măcar, în sensul de aliniată la practicile europene. În situația actuală nu putem vorbi de un dispozitiv românesc coagulat și eficient, și mecanisme sau instrumente integrate fără de care competitivitatea româneasca suferă.
Iată câteva repere, prin care ar trebui să intrăm măcar în normalitate:
Dezvoltare instituțională: în prezent nu avem o agenție specializată care să gestioneze sistemul de instrumente de sprijin într-o manieră coerentă și unitară. Se impune crearea unei astfel de agenții, la nivelul unor bune practici europene și internaționale;
Consolidarea parteneriatului cu mediu de afaceri prin Consiliul de Export;
Integrarea instrumentului târguri și expoziții internaționale într-un mecanism diversificat și coerent care să cuprindă și alte instrumente moderne. Există în acest sens surse bogate de documentare și opțiuni dar și instrumente practicate și nebugetate (studii, misiuni, portal, centre regionale etc) ;
Instrumente moderne de evaluare a impactului;
Realizarea unui optim între cuantumul subvenției, numărul de participări ale unei firme, numărul de participări noi/vechi, număr total de participări/sector/program;
Asigurarea unei predictibilități a programului și a unei fluidități ținând cont și de legislația privind achizițiile publice;
Dezvoltarea de centre de afaceri de export, incubatoare de afaceri pentru IMM-uri și a unor platforme de operare a lor pe plan internațional;
Digitalizarea internaționalizării și promovării;
Programe de branding sectorial;
Consolidare și profesionalizarea dispozitivului extern de reprezentare comercială și economică prin adaptarea la noile cerințe, inclusiv dezvoltarea în cadrul ambasadelor a unor formule care să permită angajarea localnicilor pentru susținerea activităților de prospectare a pieței sub îndrumarea consilierilor comerciali și economici externi, care și ei, la rândul lor, ar trebui să treacă prin formule de training continuu.
Multe din aceste deziderate au fost anunțate, amânate și nu ne-a încălzit cu nimic faptul că ultima Strategie Națională de Export, care s-a încheiat anul trecut, au fost menționate dar nu s-au realizat. Dacă ne pasă atât de mult de sistemul de pensii și emitem evaluări pesimiste și cinice legate de incapacitatea de a plăti pensiile pentru că nu vor fi venituri provenite din contribuțiile salariaților existenți, întrebarea normală este de ce nu creăm un sistem național de competitivitate la export pentru a permite capitalului românesc să se dezvolte și să lărgim astfel sfera salariaților provenind dintr-un sector privat competitiv. Dacă nu intram în normalitate aici, și în ciuda intervențiilor noastre, PNRR nu a cuplat la folosirea inteligentă a banilor prin dezvoltarea unui sistem național de susținere la export, ne subminăm propria noastră capacitate de a asigura bunăstarea națională. – conf. univ. dr. Costin Lianu, președinte al ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export
