Consumul de alimente a scăzut cu aproape 30%. Această cifră reflectă fidel realitatea în care trăiesc astăzi mulți români, venituri insuficiente, renunțări zilnice și teamă la fiecare drum la magazin. Nu este o chestiune de alegere, ci de posibilitate, atenționează deputatul Raisa Enachi.
Cu o inflație ajunsă în jur de 10%, creșterile de prețuri au depășit cu mult ritmul veniturilor. Consecința este simplă și dură, oamenii cumpără mai puțin pentru că nu își mai permit mai mult. Iar reducerea consumului nu vizează produse de lux, ci strict alimentele de bază. Scăderea consumului lovește direct în industria alimentară. Unitățile de procesare, care funcționează continuu și au costuri ridicate, nu mai ating volumele necesare pentru a rămâne profitabile. Tot mai multe companii ajung să lucreze la limită sau în pierdere, cu riscuri reale pentru locurile de muncă și pentru stabilitatea producției interne.
În acest context, plafonarea adaosului comercial la 20% nu schimbă situația de fond. O astfel de măsură nu pune bani în plus în buzunarele oamenilor, nu le crește veniturile și nu le redă puterea de cumpărare pierdută. Nu repornește consumul și nu oprește scăderea volumelor din industrie. Este o intervenție insuficientă în raport cu dimensiunea problemei.
Datele economice confirmă această realitate. În 2025, comerțul cu amănuntul aproape a stagnat, cu o creștere reală de doar 0,2%, cel mai slab rezultat din ultimii 12 ani. Vânzările de alimente au scăzut cu 2,7% în termeni reali, iar celelalte segmente au crescut prea puțin pentru a compensa pierderea din consumul de bază.
În același timp, creșterea salariilor s-a temperat puternic. Ritmul anual al salariului net a coborât la aproximativ 4%, în timp ce inflația se apropie de 10%. În termeni reali, aceasta înseamnă venituri mai mici și o presiune tot mai mare asupra traiului zilnic. Practic, românii pierd putere de cumpărare de la o lună la alta.
Toate aceste evoluții arată clar că economia nu se află pe un drum solid. Când oamenii cumpără mai puțin, firmele produc mai puțin. Când producția scade, investițiile se amână, iar pierderile se acumulează. Nu vorbim despre redresare, ci despre adâncirea blocajelor. Semnalul este limpede, problema nu este adaosul comercial, ci lipsa banilor din buzunarele cetățenilor. Fără măsuri care să redea populației capacitatea de a-și asigura traiul de bază și fără sprijin real pentru producție, presiunea asupra economiei va continua să crească, mai arată parlamentarul.
Declarația fostului deputat AUR nu cuprinde însă și soluții pentru problemele semnalate.
INS a anunțat că rata anuală a inflației pentru ianuarie 2026 este 9,6%. Pentru acest an, ținta de inflație la care vrea să ajungă guvernul este sub 5%.
