Potrivit documentului prezentat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghina, în fața comisiei de afaceri europene din Parlament, România va primi pentru Planul Național de Redresare și Reziliență 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro anunțate inițial de Guvern și de președintele Klaus Iohannis. Potrivit ministrului, 11% din acești bani vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.
Ministrul Proiectelor Europene susține că suma inițială de 30,5 miliarde de euro a fost redusă la 29,2 miliarde ”în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 comparație cu media europeană”.
Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.
Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. De asemenea, sunt luate în calcul proiecte care depășesc suma de bani alocată României, în total de 135% din alocare, adică 40 de miliarde de euro, în urma unei decizii luate la nivel guvernamental. Ministerul își justifică această decizie menționând că sunt și alte țări care au făcut la fel. ”Croația a propus o supra-alocare de 240%, Grecia 141%, Cehia 125%, Germania 124%, Ungaria 108%”, se arată în prezentarea ministrului Ghinea.
Urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă în parte.
Sunt luate în vedere mai multe reforme, pe care Guvernul vrea să le finanțeze prin PNRR. Printre acestea se numără reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de salarizare, reforma funcției publice, reforme pentru mediul de afaceri și reforma companiilor de stat.
Partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală şi va fi analizată în această săptămână, iar fiecare plan de rezilienţă va trebui să aibă un echilibru între investiţii şi reformă, în special reformele care apar în recomandările de ţară din semestrul european, recomandările Comisiei Europene pe 2019 şi 2020.
