Parlamentul European insistă ca planurile să îndeplinească în întregime cerințele și obiectivele convenite pentru o creștere echitabilă și ecologică și pentru transformarea digitală.
Rezoluția referitoare la evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare prezentate până în prezent Comisiei de către statele membre ale UE (23 la 8 iunie) a fost adoptată joi, cu 514 voturi pentru, 163 împotrivă și 9 abțineri. Deputații subliniază că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument istoric al UE care trebuie nu numai să atenueze efectele negative ale pandemiei de COVID-19, ci și să aibă un impact de durată în ceea ce privește prosperitatea și să contribuie la distribuirea echitabilă a creșterii economice. Aceștia solicită Comisiei să aprobe doar planurile care îndeplinesc pe deplin obiectivele convenite în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și să nu cedeze în fața vreunei presiuni politice.
Cele mai importante domenii: climă și tranziția digitală
Eurodeputații solicită Comisiei să evalueze cu atenție și să se asigure că fiecare dintre planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) contribuie în mod eficient la cele șase domenii convenite: tranziția verde; transformarea digitală; competitivitatea; coeziunea socială; reacția instituțională și pregătirea pentru situații de criză; și generația următoare, inclusiv educația și competențele.
Planurile trebuie să aloce cel puțin 37% din buget protecției climei, inclusiv biodiversității, subliniază deputații, iar dispozițiile privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” reprezintă un instrument esențial pentru sprijinirea tranziției verzi.
Deputații subliniază că bugetul alocat acțiunilor digitale (20%) trebuie să contribuie la tranziția digitală, inclusiv la aspectele legate de securitate, interesele strategice ale UE și infrastructura digitală.
Creștere echitabilă în întreaga UE
Pentru a asigura cel mai mare impact posibil, deputații subliniază că fondurile trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, societăți și ținând cont de generațiile viitoare și de egalitatea de gen. Aceștia descurajează proiectele fără o valoare adăugată reală și insistă asupra faptului că toate reformele și investițiile trebuie să fie legate de obiective de etapă, ținte și costuri care sunt relevante, clare, detaliate și monitorizate în mod adecvat cu ajutorul unor indicatori comuni. Astfel de măsuri ar trebui să contribuie la prevenirea și detectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când fondurile sunt utilizate.
În cele din urmă, deputații atrag atenția asupra Regulamentului privind statul de drept și subliniază că niciun proiect nu poate fi contrar valorilor UE. Aceștia doresc să se asigure că societatea civilă, partenerii sociali și autoritățile locale și regionale sunt consultate cu privire la punerea în aplicare și monitorizarea planurilor, pentru a implica mai bine beneficiarii și pentru a face planurile transparente.
Mecanismul va furniza până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele (la prețurile din 2018). Această sumă este împărțită în granturi, în valoare totală de 312,5 miliarde EUR, și împrumuturi, în valoare de 360 de miliarde EUR. Planul oficial al României a fost transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai, în vederea evaluării. România a solicitat granturi în valoare de 14,3 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 15 miliarde de euro.
În rezoluția adoptată la 20 mai 2021, Parlamentul a solicitat un control democratic sporit al strategiilor naționale de redresare pentru a supraveghea în mod activ Mecanismul de redresare și reziliență, un pachet de stimulente menit să ajute țările UE să facă față efectelor pandemiei de COVID-19.
