Acasă Politic PNL, din nou la CCR

PNL, din nou la CCR

DISTRIBUIȚI

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a depus sesizarea de neconstituţionalitate în privinţa hotărârii Parlamentului de înfiinţare a Comisiei speciale pentru legile securităţii naţionale, se arată într-un comunicat de presă. “Între considerentele sesizate Curţii Constituţionale se numără lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare, restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora, generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului, încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale”.

În documentul trimis la CCR, Grupul parlamentar al PNL a precizat că a formulat această sesizare de neconstituţionalitate a hotărârii Parlamentului nr. 19 din 18 aprilie 2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, pe care o consideră neconformă cu art. 1 alin. (5), art. 31, art. 61, art. 64 alin. (4), art. 68 şi art. 74 alin. (1) şi (4) din Constituţie, din mai multe motive.

În ceea ce priveşte admisibilitatea sesizării de neconstituţionalitate, în sesizare se arată că hotărârea Parlamentului vizează aspecte ce ţin de organizarea şi funcţionarea unei autorităţi de rang constituţional şi “afectează valorile, regulile şi principiile constituţionale” stabilite de art. 1 alin. (5) şi art. 64 alin. (4) din Constituţie.

Totodată, se susţine că hotărârea Parlamentului încalcă art. 1 alin. (5) raportat la art. 64 alin. (4) din Constituţie. “Nu rezultă cu claritate şi precizie care este rolul acestei Comisii speciale prin raportare la rolul comisiilor permanente ale celor două Camere cu atribuţii în domeniul actelor normative cu incidenţă asupra domeniului securităţii naţionale, prin raportare la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în special cele de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, se precizează în sesizare.

Lipsa de claritate şi precizie a acestui scop prin raportare la celelalte obiective ale Comisiei speciale generează “impredictibilitate cu privire la procedura ulterioară de legiferare pe care trebuie să o urmeze cele două Camere”.

Totodată, în sesizare se arată că hotărârea Parlamentului încalcă art. 61 din Constituţie. Instituirea în beneficiul Comisiei speciale a competenţei generale de a examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale încalcă principiul bicameralismului.

“Dezbaterea actelor normative în domeniul securităţii naţionale de către 70 de deputaţi şi senatori, membri ai comisiilor permanente sesizate pentru raport prin procedură parlamentară obişnuită, ar asigura pluralitatea opiniilor necesare elaborării, în condiţii de transparenţă a noilor reglementări într-un domeniu fundamental pentru buna funcţionare a statului”, se argumentează în text.

Liberalii mai susţin că articolul 1, litera e) din hotărârea Parlamentului încalcă art. 74 alin. (1) şi (4) din Constituţie. “Conform obiectivelor prevăzute la art. 1 lit. e), Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul securităţii naţionale, organizează dezbaterile asupra acestora şi întocmeşte rapoartele pe care le va înainta celor două Camere ale Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare. Această prevedere (…) încalcă în mod vădit litera Constituţiei, care la art. 74 enumeră limitativ cui aparţine iniţiativa legislativă”, se arată în sesizare.

Potrivit aceluiaşi text, articolul 3 din hotărârea Parlamentului încalcă art. 68 şi art. 31 din Constituţie. “Şedinţele Comisiei sunt, de regulă, publice. Condiţiile în care reprezentanţii mass-mediei au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia. Această prevedere din Hotărâre contravine art. 68 din Constituţie care prevede imperativ că şedinţele celor două Camere sunt publice. Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete”, consideră liberalii.

Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat la 18 aprilie înfiinţarea Comisiei parlamentare speciale privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale.

La 24 aprilie, senatorul PSD Claudiu Manda a fost ales preşedinte al Comisiei.

Miza: Controlul serviciilor secrete

G4Media.ro susține că Liviu Dragnea începe asaltul final asupra serviciilor secrete, pe care vrea să le ia de sub controlul preşedintelui ca să controleze prin intermediul Guvernului sau al Parlamentului.

Iată care vor fi principalele modificări pe care Liviu Dragnea şi PSD le doresc la legile serviciilor secrete, potrivit informaţiilor G4Media:

Schimbarea modalităţii de numire a şefilor SRI şi SIE, astfel încât controlul real să nu mai fie exercitat de la Cotroceni

Trecerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) de la CSAT la Ministerul Comunicaţiilor

Restructurarea şi dublarea atribuțiilor SPP prin modificarea legislaţiei, astfel încât şi alte structuri din Ministerul de Interne să execute misiuni de protecție și pază.

Înfiinţarea unei autorităţi naţionale de interceptări şi plasarea ei în subordinea Parlamentului

Liviu Dragnea a anunţat încă de la începutul anului intenţia de a modifica radical legislaţia pe siguranţă naţională, un avertisment clar către reprezentanţii instituţiilor de forţă. Dragnea a arătat anul trecut că îşi doreşte controlul serviciilor. Astfel, imediat după instalarea primului guvern PSD, Dragnea şi-a trecut practic în subordine serviciul secret al Ministerului de Interne, minister condus de apropiata sa, Carmen Dan.

Miza controlului asupra serviciilor secrete este majoră atât în plan politic, cât şi în ceea ce priveşte arhitectura de securitate a statului. Astfel, dacă Liviu Dragnea va reuşi să ia de la preşedintele Iohannis atributul numirii şefilor de servicii, îl va lăsa pe acesta practic fără nici o pârghie de putere.

De asemenea, din punctul de vedere al siguranţei naţionale, această schimbare duce la modificarea raporturilor cu partenerii externi ai serviciilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

20 − 8 =