Decizia Tribunalului București care suspendă hotărârile luate la Congresul extraordinar al PNL din luna iunie 2026 nu reprezintă doar o repunere în drepturi a statutului votat în 2025, ci și o demarcare mai clară între curentele de opinie din partid. Astfel, magistrații au suspendat, provizoriu, dar cu titlu executoriu, conducerea aleasă în 21 iunie 2026, precum și cele 4 hotărâri luate atunci și 17 decizii luate ulterior. Aici intră inclusiv demiterile luate ulterior congresului, de noua conducere, privind conducerea a 14 organizații.
„Suspendă provizoriu executarea şi efectele următoarelor hotărâri, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moţiunii „Modernizare cu rădăcini” , potrivit procesului-verbal al desfășurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Naţional Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Național Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026, precum și a actelor subsecvente”, se spune în decizia instanței.
Acțiunea a fost deschisă în instanță de 18 liberali care contestă modul în care a fost organizat, pe repede înainte, congresul extraordinar și deciziile.
Imediat după aflarea deciziei, PNL a anunțat că va contesta decizia Tribunalului București și că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025.
„Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, în nume propriu, a spus că „cei care s-au războit în instanță cu decizia propriilor colegi, exprimată prin votul majorității delegaților, sfidându-le voința, nu au câștigat nimic. În mod cert, nu au câștigat respectul miilor de membri PNL din toată țara. Cei care fac înțelegeri pe la spate, cei care își trădează colegii și organizația vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele. Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze”.
Deputatul Alina Gorghiu, președinte al PNL Argeș, fost președinte al PNL, a declarat: „Niciodată nu am vrut să fac rău partidului. Niciun coleg care a atacat în Justiție nu a vrut să atace partidul, ci am vrut să ne apărăm de linșajul media. Instanța a procedat corect. A anulat deciziile unui Congres convocat peste noapte.
E o confirmare că un partid poate fi condus doar prin litera statutului, nu prin decizii abuzive ale unor oameni. Îndemnul meu pentru Dan Motreanu și Ilie Bolojan este – să ne întoarcem la dialog, la echilibru și la normalitate statutară. Dacă se comportă astfel, PNL va avea de suferit. Decizia de azi este o șansă de a reveni la rațiune”.
Decizia judecătorilor însă îi pune pe gânduri pe tot mai mulți liberali care, deși au participat la congresul extraordinar din iunie 2026 și au votat deciziile de atunci, încep să vadă altfel lucrurile. Asta pentru că nimeni nu le-a spus înainte de congres că vor fi puși în fruntea partidului oameni care nu au făcut niciodată parte din PNL, deci nu au contribuit la creșterea partidului. De asemenea, mulți nu înțeleg de ce trebuie să fie considerați trădători cei care vor să păstreze partidul la putere și linia conservatoare, nefiind de acord cu ”userizarea” formațiunii. Se mai pune întrebarea de ce sunt excluși cei care vor o alianță cu PSD, deși majoritatea dintre cei care au votat acest lucru au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, fie la europarlamentare, fie la locale. Un astfel de exemplu este chiar Siegfried Vasile Mureșan, propunerea comună PNL-USR-UDMR pentru funcția de prim-ministru. Acesta a fost ales, la fel ca și ceilalți europarlamentari PNL, pe liste comune cu PSD. Se pune întrebarea: dacă nu erau liste comune, mai avea, acum, PNL numărul mare de europaramentari și de aleși locali pe care îi are acum?
