Liberalii se află în plin efort de pregătire a Congresului. Pe lângă binecunoscutele jocuri de culise dintre cooperative, organizarea și modificările la statut se vor dovedi decisive pentru tranșarea ostilităților interne și, mai mult, pentru păstrarea unității PNL după Congresul din iunie. Săptămâna viitoare, cele două comisii interne, cea de organizare și cea de statut, trebuie să vină cu noutățile pe masa BPN și ulterior, să le supună votului Consiliului Național Extraordinar. Iar modificări față de actualul statut sunt destule.
Statutul asigură cadrul pentru desfășurarea corectă a alegerilor interne la nivel de Convenție Națională, acolo unde se va alege președintele acestui partid. În prezent, o comisie formată din nouă membri, condusă de Cătălin Boboc, adună propunerile de la filiale și urmează să le supună votului în Consiliul Național. Pentru a fi validate este nevoie însă de votul a două treimi din membrii acestui for. Asta presupune că modificările la statut vor fi negociate și convenite în prealabil între taberele existente în PNL, de vreme nici o parte beligerantă nu dispune de o astfel de majoritate clară în structurile actuale de conducere.
Iar acest consens se pare că a fost convenit în linii generale. Alegerile pentru șefia PNL se vor face pe bază de moțiune, așa cum doresc în special cei din fostul PDL. Dar, la pachet cu funcția de președinte de partid, prin această moțiune vor fi aleși doar secretarul general, patru prim-vicepreședinți și un președinte executiv, o funcție care nu exista până acum în linia ierarhică a partidului, susțin surse din conducerea PNL. În prezent, noul PNL dispune de 14 prim-vicepreședinți, până acum desemnați paritar din partea fostului PDL și vechiului PNL, în timp ce secretarul general este numit de președintele de partid.
Numărul de vicepreședinți, în schimb, va fi limitat la 12, care vor fi aleși prin votul viitorului Consiliu Național. La fel se va proceda și cu cei 12 secretari executivi ce vor conduce fiecare câte un departament intern al PNL, și cu cei 8 secretari regionali, care vor gestiona problemele filialelor împărțite pe cele 8 regiuni actuale de dezvoltare economică.
În total, din viitorul BPN ar urma să facă parte numai 39 de persoane, față de cele 104 cât sunt acum. La ora actuală, statutul PNL prevede existența a doi-copreședinți, cărora li se alătură un secretar general, 14 prim-vicepreședinți, 48 de vicepreședinți, care mai toți sunt foști sau actuali lideri de filiale, doi secretari generali adjuncţi, 16 secretari executivi, liderii de grupuri parlamentare și din Parlamentul European, preşedinţii TNL, CSL, OFL şi LAL PNL, plus foştii preşedinţi ai PNL şi PDL, preşedintele comisiei permanente pentru statut şi regulamente a PNL, membrii birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului, preşedinţii Consiliilor Judeţene şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ. Cu alte cuvinte, o structură d econducere mamut, geoaie și ineficientă.
”Încercăm o formulă mai suplă. Actualul BPN a încercat să răspundă provocărilor venite odată cu fuziunea PNL-PDL, dar nu a reușit să fie o structură de conducere eficientă. Rezultatele s-au văzut. Avem zeci de vicepreședinți fără o competență anume, care sunt și lideri de filiale. Nu poți fi și una și alta, pentru că nu reușești să-ți îndeplinești niciuna din competențe cum trebuie”, scrie Stiripesurse.ro.
De altfel, una dintre propunerile care vor fi supuse votului Consiliului Național privește consfințirea principiului – un om o funcție – prin care să se separe liderul de filială de funcția de vicepreședinte sau secretar executiv la nivel național. ”Avem o întreagă garnitură de colegi, de cadre care por ocupa aceste funcții cu brio, fără să fie nevoie să conducă și o filială”. Totuși, ideea deși este menită să aducă mai multă coerență actului de decizie și execuție în partid, cel mai probabil va fi respinsă de majoritatea liderilor de filiale, interesați să aibă un cuvânt de spus direct în structurile centrale de conducere, nu prin interpuși.
Noile propuneri, sau mai degrabă modul de alegere al vicepreședinților și secretarilor executivi riscă însă să creeze noi falii în partid. Actualul statut oferă o șansă de reprezentare și învinșilor în viitoare conducere. Moţiunile care nu au obţinut majoritatea voturilor, dar au obţinut cel puţin 10% din voturile valabil exprimate de către delegați, permit liderului şi unui numar proporţional de susţinători dintre membrii grupului de promovare, dar nu mai puţin de cinci, desemnaţi de către liderul moţiunii, să devină membri în Consiliul Național al PNL.
Modificările preconizate oferă însă partea leului învingătorului. Principalele trei funcții în partid, la pachet cu toate funcțiile de prim-vicepreședinte, revin moțiunii câștigătoare – candidatului la șefia partidului și echipei sale de susținători.
Pentru celelalte funcții de vicepreședinți, secretari executivi și regionali, modalitatea de alegere prin votul Consiliului Executiv, compus din toți parlamentarii și primarii de municipii ai partidului, perpetuează practica micilor cooperative și alianțe între liderii de filiale, pe principul ”o mână spală pe alta”, dar contribuie și la fărâmițarea acestor grupări, făcându-le mai ușor de controlat de către viitorul președinte de partid și de către echipa sa de conducere restrânsă.
