Politica economică a SUA dă peste cap comerțul mondial, dar nu va fi recesiune

Ameninţările la adresa creşterii economice globale sunt în creştere, în contextul în care şocul comercial generat de SUA subminează încrederea şi loveşte pieţele financiare, potrivit unei cercetări realizate pentru Financial Times înaintea unor reuniuni-cheie ale factorilor de decizie economică, care vor avea loc săptămâna aceasta la Washington.

Indicatorii de încredere s-au prăbuşit brusc, iar condiţiile de pe pieţele financiare s-au deteriorat, conform Brookings-FT Tracking Indexes for the Global Economic Recovery (Tiger). Această deteriorare a perspectivelor globale contrastează puternic cu începutul relativ stabil al anului.

Eswar Prasad, cercetător senior la Brookings Institution, a declarat că ar fi „prematur” să se prevadă o recesiune globală, dar a avertizat că prăbuşirea comerţului mondial şi incertitudinea sporită a politicilor vor frâna semnificativ creşterea economică.

„Am asistat la un şoc uriaş,” a spus Prasad. „Orice economie deschisă, care se bazează pe comerţ, va fi afectată, iar pe lângă asta vom avea şi efecte negative asupra încrederii”.

Rezultatele apar într-un moment în care decidenţii economici şi miniştrii de finanţe din întreaga lume se reunesc la Washington, pentru prima rundă de reuniuni de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale de la instalarea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.

Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat că fondul se pregăteşte să revizuiască în scădere prognozele de creştere, întrucât „volatilitatea pieţelor financiare a crescut” şi „incertitudinea privind politicile comerciale a depăşit orice limită”.

În ianuarie, FMI prognozase o creştere globală de 3,3% pentru acest an şi pentru 2026, cu o expansiune estimată a economiei SUA de 2,7% în 2025 şi 2,1% în 2026.

Decizia lui Trump din 2 aprilie de a anunţa tarife vamale extinse pentru majoritatea partenerilor comerciali ai Americii a declanşat scăderi puternice pe pieţele financiare şi un val de revizuiri negative ale prognozelor de creştere.

Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de politică monetară la 2,25% (cu 0,25%), în aşteptarea efectelor negative ale războaielor comerciale, avertizând că perspectiva de creştere s-a înrăutăţit din cauza „tensiunilor comerciale în creştere”, încercând astfel să stimuleze consumul.

Indicele Tiger Brookings-FT, publicat de două ori pe an, compară indicatori privind activitatea reală, pieţele financiare şi încrederea cu mediile lor istorice, atât pentru economiile avansate, cât şi pentru cele emergente.