Legătura Reginei Maria cu Conacul de la Copăceni și Domeniul Scroviștea (Periș) este profund ancorată în primii ei ani în România și în pasiunea sa de o viață pentru natură, grădinărit și spații intime, departe de eticheta rigidă a Curții Regale.
Ambele locuri din Ilfov au reprezentat repere afective importante pentru suverană, marcând etape distincte din viața sa.
Conacul de la Copăceni: Prima proprietate din România
Situat în comuna 1 Decembrie (fostă Copăceni-Jilava, Ilfov), conacul de la Copăceni ocupă un loc aparte în biografia Reginei Maria: a fost prima proprietate personală pe care a deținut-o în România.
Clădit la sfârșitul secolului al XIX-lea și proiectat de arhitectul Paul Gottereau, conacul i-a fost dăruit tinerei Principese Maria de boierul George Emanuel Filipescu. Deși Regele Carol I și Regele Ferdinand au ezitat inițial în a accepta un astfel de cadou, tânăra principesă a fost entuziasmată de idee.
„Casa de vis” a tinereții: În volumele sale memorabile, Maria mărturisea dorința sa arzătoare de a avea un spațiu doar al ei, unde să își poată pune în practică viziunea decorativă:
„Regele Carol s-a învoit a fi luat de furtunosul dor să stăpânesc ceva într-adevăr al meu, și Copăcenii a ajuns al meu!”
La Copăceni, principesa a făcut primii pași în amenajarea peisagistică și decorativă. A fost locul unde și-a instalat o primă bibliotecă personală și unde a plantat primele grădini de flori din România, o pasiune pe care o va dezvolta ulterior la Cotroceni, Pelișor sau Balcic.
Domeniul Scroviștea (Periș): Oaza din Codrii Vlăsiei
Amplasat pe teritoriul comunei Periș, domeniul Scroviștea a făcut parte din Administrația Domeniilor Coroanei. Zona a fost selectată de Regele Carol I în urma unor studii climatice, Scroviștea fiind recunoscută pentru aerul extrem de curat și microclimatul benefic, generat de vechii Codri ai Vlăsiei și de salba de lacuri.
Regele Ferdinand și Regina Maria au transformat fostele pavilioane de vânătoare într-o reședință confortabilă de familie. Pentru Maria, Scroviștea era un sanctuar romantic unde se retrăgea pentru plimbări cu barca pe lac, lectură și echitație.
Regina descria adesea apusurile de la Scroviștea și bucuria de a trăi în mijlocul naturii: „Amurgul aici, pe lac, este superb. Balconul meu este cu fața spre el, așa că pot spune că am o priveliște privată… Ne place să fim împreună.”
La fel ca în celelalte reședințe ale sale, Maria a adus la Scroviștea un plus de căldură și stil, combinând mobilierul rustic, textilele tradiționale românești și balcoanele încărcate de flori.
Legătura dintre cele două reședințe
Atât Copăceniul, cât și Scroviștea demonstrează latura intimă și artistică a Reginei Maria. Dacă Palatul Cotroceni reprezenta centrul oficial și de reprezentare din zona Capitalei, domeniile de la Copăceni și Periș (Scroviștea) au funcționat ca adevărate „case de vis” – refugii rurale aproape de București, unde suverana își exprima libertatea creativă și dragostea necondiționată pentru peisajul românesc.
”Regina” – in honorem arhitectei României Mari, omagiu la împlinirea a exact 100 de ani
Cele două locuri din Ilfov și legătura lor cu Regina Maria au fost recent readuse în atenția publicului, prin albumul ”Regina” – in honorem arhitectei României Mari, lansat la Palatul Cotroceni în data de 29 septembrie ora 15.00, exact în momentul în care s-au împlinit 100 de ani de la plecarea în vizita de stat a Reginei Maria a României în Statele Unite ale Americii și Canada.
Evenimentul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, a evidențiat semnificația istorică a vizitei Reginei Maria și contribuția acesteia la consolidarea relațiilor dintre România și Statele Unite ale Americii.
„Regina Maria și-a înțeles vocația, și-a asumat rolul pe care i l-au dat românii, s-a sacrificat pentru România, prin gesturi și acțiuni extrem de importante, inclusiv mobilizarea soldaților de pe front, după aceea o diplomație autentică, cu multiple beneficii pentru noul stat român de la momentul acela.”
Referindu-se la nevoia de repere autentice pentru noile generații, Președintele României a afirmat:
„Tocmai când avem o personalitate cum este Regina Maria, este important să o promovăm, ca să arătăm oamenilor, și mai ales copiilor, că se poate și că în țara aceasta s-au întâmplat lucruri extraordinare.”
Prin diversitatea perspectivelor reunite, volumul coordonat de Paul Bordaș, conturează imaginea Reginei Maria nu doar ca figură emblematică a istoriei naționale, ci și ca simbol al diplomației culturale, al modernizării României și al consolidării legăturilor dintre România și comunitățile românești din lume.
Realizată în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Bran, Muzeul Național al Țăranului Român și Casa de Cultură a Studenților București, lucrarea însumează 256 de pagini și reunește imagini de epocă și creații contemporane realizate de 57 de fotografi consacrați și laureați ai Concursului Național de Fotografie Fotogeografica.
Foto – Albumul ”Regina” – in honorem arhitectei României Mari
