Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenția cu privire la informațiile false lansate în spațiul public de un partid politic referitoare la acuratețea datelor și a informațiilor înscrise în Registrul electoral.
Începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea AEP.
Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare, administrat de AEP.
Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entități ale statului român, respectiv de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) și Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul MAI, respectiv de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetățenia română, prin radierea cetățenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetățenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral.
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor comunică Autorității Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetățenilor români cu drept de vot și informații privind persoanele decedate, respectiv cele cu mențiuni de deces înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), administratat de DGEP.
Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reședința în țară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceștia.
Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.
Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se face de persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.
De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată și semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăsește un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligația de a verifica informațiile existente în registrul de stare civilă, precum și în celelalte evidențe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.
Precizările AEP vin ca replică la declarațiile liderului AUR George Simion, candiat la președinție. Acesta a postat în mediul online clipuri în care susține că în listele electorale a descoperit că sunt 4 milioane de persoane decedate. Chiar dacă bazele de date nu ar fi actualizate, acest număr este, evident, exagerat. Mai există și varianta ca AUR să dețină și să folosească o bază de date foarte veche. Cea mai plauzibilă variantă este că afirmațiile lui Simion sunt de natură electorală.
