Președintele Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni pe omologul său francez, Emmanuel Macron, aflat în vizită oficială în România. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și soția sa, Brigitte Macron, au ajuns la Palatul Cotroceni cu o întârziere de 30 de minute, ceremonia primirii la Palatul Cotroceni fiind programată la ora 13.00.
Vizita președintelui Franței a fost convenită cu prilejul întrevederii avute cu Klaus Iohannis în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie curent.
O declarație de intenție privind cooperarea româno-franceză pe subiecte europene de interes comun, o declarație între Airbus Helicopters și IAR Brașov privind Contractul general existent între cele două companii și un memorandum de înțelegere referitor la ”Ground Based Air Defense Systems” pentru Forțele Armate Române dintre MBDA Franța și Compania Națională ROMARM SA, filiala SC Electromecanica Ploiești – au fost semnate, joi, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a omologului său francez, Emmanuel Macron.
Primul document a fost semnat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și ministrul francez pentru Afaceri Europene, Nathalie Loiseau. Documentul privind producerea elicopterului H215M a fost semnat de către Neculai Banea, director general al IAR SA Brașov, și Olivier Michalon, vicepreședinte Airbus Helicopters. Cel de-al treilea document a fost semnat de Constantin Croitoru, director general ROMARM, Vlaicu Dinu Constantinescu, director general Electromecanica Ploiești, și Antoine Bouvier – CEO al MBDA Franța.
La ceremonie au participat și ministrul Economiei, Mihai Fifor, și cel al Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu.
În aprilie, Airbus Helicopters și IAR Brașov au semnat un acord de exclusivitate pentru producerea elicopterului H215M.
Airbus Helicopters și IAR au semnat un acord general pentru o colaborare exclusivă în scopul producerii elicopterului multirol H215M, de categorie grea, echipat cu două motoare.
ROMÂNIA VA ACORDA SUSȚINERE CONSISTENTĂ PROIECTULUI EUROPEI APĂRĂRII
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 24 august a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
Președintele României, Klaus Iohannis: ”Domnule Președinte Macron, îmi face o deosebită plăcere să vă am oaspete astăzi, la București. Doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea, lansată cu prilejul discuţiei foarte bune pe care am avut-o cu ocazia Consiliului European din iunie. Cu acel prilej, am confirmat împreună dorința de a duce relația bilaterală şi cooperarea în plan european la o etapă superioară.
România este prima țară din regiune, domnule Președinte, unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce confirmă profunzimea Parteneriatului nostru Strategic și ne onorează.
Este și un moment simbolic: în 2017 se împlinesc 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de înțelegere amicală și cooperare între România și Franța, iar anul viitor marchează nu doar Centenarul României moderne, ci şi aniversarea primilor 10 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
Am avut și astăzi, domnul Președinte Macron și cu mine, discuții foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural și al cercetării.
Am salutat dinamica pozitivă a cooperării economice, anul trecut înregistrând o creștere de peste 9% a comerțului bilateral, cifrat la aproape 8 miliarde de euro. Totodată, am exprimat interesul creșterii și diversificării investițiilor franceze în economia românească.
Împreună am exprimat sprijinul pentru ca proiectul Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018/2019, cel mai important proiect cultural bilateral al României din ultimii 10 ani, să fie un succes care să contribuie la prezentarea imaginii actuale, moderne și inovative a celor două state.
În același timp, am exprimat dorința de a coopera cu Franța în contextul marcării, în 2018, a Centenarului României, proiect la care, după cum se știe, Franța a contribuit în mod esențial.
România rămâne una dintre țările europene cele mai ataşate francofoniei şi un stat-far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est, cu cel mai mare număr de cetățeni vorbitori de limbă franceză din regiune.
Am subliniat, totodată, rolul comunității românești din Hexagon, un rol de liant între cele două societăți, mulți români cu înaltă calificare profesională lucrează în Franța și contribuie direct la prosperitatea societății franceze.
Am abordat în discuția noastră, evident, și destul de profund, agenda europeană și am decis să sprijinim o cooperare întărită între România și Franța în domeniul afacerilor europene, cu precădere în sprijinul consolidării și chiar redefinirii proiectului european, la care amândoi, Președintele Macron și cu mine, ținem foarte mult.
L-am asigurat pe domnul Președinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund atașat ideii europene și pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care dorește să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene.
În acest sens, am subliniat importanța de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe inițiative consensuale, cu rezultate concrete și pozitive pentru cetățenii noștri.
Am arătat că Europa Socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii, bazată pe o viziune unitară și în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar.
România va acorda susținere consistentă proiectului Europei Apărării, la care dorim să participăm de la bun început.
I-am transmis domnului Președinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spațiul Schengen rămâne unul de actualitate.
România, după cum se știe, acționează deja de facto ca un stat responsabil al spațiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii.
Aderarea României va consolida securitatea spațiului Schengen și va transmite un semnal puternic în sprijinul construcției europene.
Domnule Preşedinte, această vizită este un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relației noastre și pentru îmbunătățirea proiectului european. Vă mulțumesc!”
EMMANUEL MACRON: FRANȚA INVITĂ ROMÂNIA LA DISCUŢIILE PENTRU REFORMAREA SPAŢIULUI DE LIBERĂ CIRCULAŢIE
Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său român Klaus Iohannis, că este total deschis în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, dar a avertizat că acesta nu funcţionează în prezent bine. În aceste condiţii, el a invitat România la discuţiile pentru reformarea spaţiului de liberă circulaţie. ”Deja, de mai mulţi ani, aveţi tot dreptul să cereţi aderarea la Spaţiul Schengen şi aţi reamintit acest lucru şi ştiu cât de important este acest lucru pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis faţă de acest subiect. Însă, trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi, sigur, nu putem să ne bucurăm de acest lucru”, a subliniat el.
Liderul de la Elysee a pledat, astfel, pe o accelerare a reformei în privinţa spaţiului de liberă circulaţie.
“Dorinţa mea este ca, în următoarele luni, să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile privind azilul şi primire cetăţenilor din afara UE”, a explicat el.
Mai mult, Macron şi-a exprimat dorinţa ca România să ia parte la discuţiile în acest sens, “pentru a putea rezolva, practic, două lucruri: transformarea indispensabilă a Spaţiul Schengen şi a unei bune părţi din regulile care astăzi reglementează funcţionarea în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, gestionarea azilului şi a migraţiei, şi să asociem în acelaşi timp România la aceste discuţii”. “Din acest punct de vedere am toată deschiderea şi dorinţa de a avea un parteneriat demn de eforturile pe care le-aţi făcut”, a subliniat el.
Macron: Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală care este simbolul vitalităţii relaţiilor noastre istorice (…) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani ţara dumneavoastră a aderat la UE şi a făcut progrese considerabile, şi pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiţi responsabilităţile iminente care vin din preluarea preşedinţiei Consiliului UE.
O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm şi mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar şi tineri şi antreprenori români care şi ei doresc să se dezvolte în Franţa.
Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, (…) despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei.
Am vorbit şi despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră, şi anume revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor şi mă bucur să văd că există o dorinţă comună de a lupta împreună. Sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului, sper să poată fi confirmat în cadrul preşedinţiei estoniene pentru a clarifica tot cadrul acestui proces.
De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detaşarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu preţurile din ţara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv.
În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect şi mă bucur că discuţiile de astăzi au revelat că şi dumneavoastră susţineţi acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani.
Dincolo de aceasta, dorinţa noastră este ca Europa este să meargă înainte.
Întrebări şi răspunsuri:
Klaus Iohannis, de acord cu poziţia franceză faţă de detaşarea lucrătorilor?
Macron: Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, acestea intră în acord. Dacă un transportator francez angajează personal român în Franţa, acest lucru este cuprins în acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu este reglementată.
De cealaltă parte este vorba despre directiva transportului rutier. (…) Deci foarte concret nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând muncitori din alte ţări europene la costuri reduse.
Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. Nu vă pot spune că sunt pro sau contra, nu cred că v-aţi imaginat că domnul Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al unui proiect. Dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt: există pe de-o parte mai mulţi oameni care mai degrabă vor să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. E foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. (…) Dacă a produs astfel de disensiuni nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu e suficient de clară şi de bună.
Nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să evite folosirea unui sistem pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale ale tuturor ţărilor europene, şi atunci avem şansa să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel ca o firmă românească poate să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firma franceză poate să vină în România, fără să apară suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi. (…)
Ceea ce îmi doresc eu şi ceea ce îşi doreşte domnul preşedinte Macron este să facem lucrurile mai clare şi mai bune pentru a avea o abordare corectă şi echitabilă pentru toată lumea. În domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă bine înţelese şi trebuie discutate ca atare. Ceea ce ne dorim cu toţii este o directivă pe detaşare, plus o directivă pentru transport care îmbunătăţesc situaţia, dar îi scot din piaţă pe cei care speculează diferenţele de dezvoltare.
Franţa va sprijini aderarea României la Spaţiul Schengen după completarea reformelor de care se vorbea mai devreme?
Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, dar răspunsul meu este da. În condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, pentru că vreau să salut eforturile făcute, în domeniul combaterii terorismului, a securizării graniţelor europene, a colaborării dintre poliţie şi autorităţi.
Cred că istoria ne arată că chiar şi cu România şi Bulgaria în afara Spaţiului Schengen migranţii tot au intrat în Uniunea European. (…) Singura mea rezervă este că acest Spaţiu Schengen funcţionează prost astăzi, iar această reformă trebuie făcută, iar într-un Spaţiu Schengen întărit România să poată intra. (…) Cred că trebuie să ne regăsim ritmul şi o viziune consolidată pe aceste teme.
Înăsprirea condiţiilor de acces a muncitorilor detaşaţi. Domnule preşedinte Macron, dacă nu reuşiţi o modificare, luaţi în calcul un Frexit?
Macron: Unii au încercat o asemenea abordare. Au ieşit şi au avut probleme. Niciodată nu am abordat problemele europene în acest sens. Întrebarea e ce vă doriţi în România: doriţi ca salariile din România să rămână întotdeauna la o treime ale celor din Franţa sau o România în care tranziţia să se facă natural, care să se integreze pe deplin. Europa a fost extinsă, dar în acest sens nu în mod egal. (…) De câţiva ani, anumiţi oameni politici profită de fondurile structurale dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, dar fără spiritul de convergenţă. Un astfel de sistem va exploda, nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene.
Sistemul actual este negativ şi pentru România şi pentru Europa. Ceea ce propun eu este ca detaşarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp şi cei care lucrează într-un anumit stat să fie plătiţi la fel. Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt încrezător că vom obţine un acord care este bun pentru toată lumea, pentru o Europă care să plece de la o ambiţie comună şi nu o Europă divergentă.
