Economia Uniunii Europene a început anul 2025 de pe o bază mai solidă decât se anticipase. Conform previziunilor, ea va continua să crească într-un ritm modest în acest an, tendința urmând să se accelereze în 2026, în pofida unei acutizări a incertitudinilor în materie de politici la nivel mondial și a tensiunilor comerciale.
Previziunile economice ale CE estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, păstrându-și în linii mari ritmul din 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii economice la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația totală din zona euro ar trebui să scadă de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și la 1,7% în 2026. În UE, se preconizează că inflația va urma o dinamică similară, scăzând de la un nivel ușor mai ridicat în 2024, până puțin sub 2% în 2026.
Perspective deteriorate, însă o economie rezilientă
În ultimul trimestru din 2024, economia Uniunii a înregistrat o creștere mai puternică decât se preconizase, de 0,4%, în mare parte grație unei cereri interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în trimestrul I din 2025, datele preliminare arătând o creștere a PIB-ului real de 0,3%.
Perspectivele de creștere sunt revizuite în sens puternic descrescător. Acest lucru este cauzat în mare parte de o deteriorare a perspectivelor comerciale mondiale și unor incertitudini sporite legate de politicile comerciale.
Previziunile de primăvară se bazează pe anumite ipoteze privind tarifele comerciale. Modelul a pornit de la supoziția că tarifele la importurile americane de bunuri provenite din UE și, practic, din toate celelalte țări partenere comerciale vor fi menținute la 10%, nivelul aplicat la 9 aprilie, cu excepția tarifelor mai ridicate la oțel, aluminiu și automobile (fixate la 25%) și a scutirilor de tarife pentru anumite produse (farmaceutice și microprocesoare). De asemenea, modelul se bazează pe ipoteza că tarifele bilaterale dintre SUA și China vor fi mai mici decât cele aplicate la 9 aprilie, dar suficient de ridicate pentru a conduce la o reducere semnificativă a comerțului bilateral cu mărfuri dintre SUA și China. Ratele tarifare convenite în cele din urmă de China și SUA la 12 mai s-au dovedit a fi mai reduse decât cele estimate, dar încă suficient de ridicate pentru a nu invalida ipoteza unui impact negativ asupra relației comerciale SUA-China.
Creșterea mondială în afara UE este estimată în prezent la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata estimată de 3,6% din toamna anului 2024. Această revizuire în sens descrescător reflectă în mare măsură perspectivele mai puțin favorabile legate atât de SUA, cât și de China. Încetinirea comerțului mondial este chiar mai accentuată.
În consecință, se preconizează că exporturile Uniunii vor crește cu 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, compensată parțial de reziliența exporturilor de servicii, dat fiind că ele sunt mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor urmează să se accelereze atingând 2,1%.
În ceea ce privește cererea internă, aceasta este afectată mai degrabă de incertitudini decât de tarife. După o contracție de 1,8% a formării brute de capital fix pentru 2024, se preconizează o redresare moderată a investițiilor. Ea este mai redusă decât se anticipase în toamnă, deoarece încetinirea generală a activității reduce nevoile de capital. În același timp, reacția volatilă a pieței la tensiunile comerciale are un impact tot mai puternic asupra condițiilor de finanțare. Se preconizează deci că investițiile vor crește cu 1,5% în 2025, urmând să se accelereze până la 2,4% în 2026. Această accelerare este determinată de investițiile în infrastructură și în Cercetare și Dezvoltare, inclusiv datorită sprijinului primit din partea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a Fondului de coeziune, precum și ca urmare a unei redresări în domeniul construcțiilor rezidențiale. În 2026, se anticipează, de asemenea, că investițiile în echipamente își vor redobândi dinamismul.
În ceea ce privește consumul privat, se estimează o creștere mai robustă decât se preconizase în toamnă, ea atingând 1,5% în 2025 și 1,6% în 2026. Cu toate acestea, nivelul ridicat al economiilor continuă să limiteze dinamica la nivelul consumului.
Piața muncii rămâne solidă, cu salarii reale îmbunătățite
În 2024, extinderea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia Uniunii, atingându-se astfel un nou record în materie la nivelul UE. În pofida unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă se va extinde cu încă 2 milioane de locuri de muncă până la finele perioadei analizate în previziuni. Se anticipează că rata șomajului va scădea la un nou nivel istoric de 5,7% în 2026.
După ce a atins 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale se va reduce în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri salariale reale și se preconizează, de asemenea, că își vor recupera pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani din cauza creșterii inflației.
Inflația continuă să scadă
Se anticipează că procesul dezinflaționist în curs, care a început la finele anului 2022, va avansa constant. După ce s-a redus la 2,4% în 2024, se prevede că inflația indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din zona euro va atinge ținta BCE de 2% încă din 2025, urmând să scadă și mai mult în 2026.
Prețurile materiilor prime energetice au scăzut semnificativ din toamna anului 2024 și se preconizează că își vor continua traiectoria descendentă. În mod similar, întărirea monedei euro ar trebui să se adauge și ea presiunilor dezinflaționiste.
Deficitele urmează să crească ușor
După ce a scăzut la 3,2% în 2024, se prevede că deficitul public al Uniunii va crește la 3,3% în 2025 și se va menține la acel nivel în 2026.
Se estimează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 83,2% în 2025 și la 84,5% în 2026 la nivelul UE, după patru ani de reducere relativ rapidă.
Incertitudine ridicată pe fondul unor tensiuni comerciale mondiale
Riscurile la adresa perspectivelor înclină către o evoluție negativă. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea atenua creșterea PIB-ului și relansa presiunile inflaționiste. Dezastrele legate de climă sunt și ele mai frecvente și rămân o sursă persistentă de risc de evoluție negativă a creșterii.
În sens pozitiv, dezescaladarea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a schimburilor comerciale ale UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea sprijini creșterea economică a Uniunii. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea să aibă și ea o contribuție pozitivă. Promovarea reformelor de stimulare a competitivității, cum ar fi aprofundarea pieței unice și promovarea uniunii economiilor și a investițiilor, precum și implementarea unei agende ambițioase în materie de simplificare pot întări și mai mult reziliența economiei UE.
Context
Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, conform informațiilor disponibile până la data de 25 aprilie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecțiile pornesc de la ipoteza menținerii politicilor actuale.
Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene vor fi prezentate în noiembrie 2025.
Prognoză economică pentru România
După o stagnare în 2024, economia României a fost pe cale să crească viteza la începutul anului 2025, datorită, în special, construcțiilor, agriculturii și serviciilor și a perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor americane, și, de asemenea, prin creșterea volatilității politice și fiscale interne sporite, trebuie să amortizeze exporturile, sentimentele economice și, în final, investițiile și consumul. Se estimează că acest lucru va duce la o creștere reală a PIB -ului moderat de 1,4% în 2025, care va continua până la 2,2% în 2026. Inflația este prevăzută să scadă, dar va rămâne ridicată, în timp ce șomajul se preconizează că va scădea marginal. Deficitul guvernamental general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor publice. Se preconizează că va scădea modest până la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, reflectând un pachet de măsuri implementate la sfârșitul anului 2024.
Preluare modestă a creșterii pe fondul unei incertitudini ridicate
Sentimentul economic a rămas pe un teritoriu pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda răsturnărilor economice și a incertitudinii persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective îmbunătățite de performanță, ajutate și aderarea la Scgengen și de modernizarea infrastructurii.
O revenire puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile robuste finanțate de UE în infrastructura publică, a făcut bine o recuperare a formării brute de capital fix, în ciuda faptului că investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și volatilitatea geopolitică. În același timp, au scăzut vânzările cu amănuntul și consumul privat, deoarece politicile de venit restrictive și o inflație ridicată sunt susceptibile să deprimeze creșterea veniturilor disponibile.
În timp ce România are doar un comerț limitat cu SUA, creșterea tarifelor americane este de așteptat să limiteze recuperarea exporturilor din România, în special a mărfurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai UE din România. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prognozată să scadă în 2025, deoarece decelerarea cererii interne scade creșterea importurilor și perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. În general, creșterea reală a PIB-ului este prevăzută să crească până la 1,4% în 2025, sub potențial.
În 2026, se preconizează că inflația mai mică și reducerea politicii monetare care duce la condiții de finanțare mai favorabile vor susține creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală scade, încrederea investitorilor se va consolida, accelerarea recuperării în formarea brută a capitalului fix. Cu perspective mai bune de creștere pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor câștiga o tracțiune suplimentară, dar se estimează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă. În general, creșterea reală a PIB-ului este setată să se consolideze moderat la 2,2%.
După o extindere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va restrânge progresiv, dar rămâne la niveluri încă ridicate de aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la prognoză sunt înclinate până la dezavantaj, în special dacă persistă incertitudinea politică și fiscală internă și cererea externă suferă o lovitură mai mare decât estimată.
Salariul crește până la moderat peste orizontul de prognoză
Tensiunile pieței muncii s-au temperat și creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de mai multe angajări în sectorul privat.
Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare până la 5% până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterii salariilor este prevăzut să se modereze semnificativ pe orizontul de prognoză.
În decembrie 2024 a fost adoptată o înghețare a salariilor publice, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor minime în februarie 2025 este probabil să conțină creșteri mari mari ale salariilor din sectorul privat.
După o scădere a inflației la 5,8% în medie în 2024, este posibil ca dezinflația să continue, dar doar încet în 2025. Inflația principală, cu excepția energiei și a alimentelor, în special a serviciilor, rămâne mare, iar eliminarea prevăzută a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării este de așteptat să crească prețurile energiei interne. În schimb, evoluția agroalimentară și a prețurilor internaționale ale energiei poate contribui la scăderea inflației.
În general, se estimează că inflația medie va scădea marginal la aproximativ 5% în 2025 și urmează o tendință descendentă mai pronunțată până la 4% în 2026.
Deficitul guvernamental este prevăzut să scadă treptat în 2025 și 2026
Deficitul general al guvernului din România a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri mari ale salariilor din sectorul public și de plățile dobânzilor și pensiilor.
La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB.
Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice, iar măsurile de venituri se ridică la 0,3% din PIB. Drept urmare, se estimează că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și, în conformitate cu politici neschimbate, la 8,4% în 2026. Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate de Ministerul Muncii. Datoria guvernamentală este prevăzută să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în mare parte condusă de deficitele mari ale guvernului și o creștere proiectată plății dobânzilor.
[…] Economia Uniunii Europene a început anul 2025 de pe o bază mai solidă decât se anticipase. Conform previziunilor, ea va continua să crească într-un ritm modest în acest an, tendința urmând să se accelereze în 2026, în pofida unei acutizări a incertitudinilor în materie de politici la nivel mondial și a tensiunilor comerciale. Previziunile economice […] Citeste mai mult […]