Miercuri, 20 martie 2019, la registratura Primăriei Capitalei va fi depusă o plângere prealabilă prin care se solicită luarea de măsuri urgente care să determine, în cel mai scurt timp, scăderea poluării în limitele maxime admise de legislaţie. În cazul în care administraţia va ignora solicitările, peste 30 de zile va fi depusă la Tribunal o Cerere de Chemare în Judecată prin care se va cere obligarea Primăriei de a da curs solicitărilor. Demersul face parte din campania ”Dreptul la Aer”, iniţiată de un grup de cetăţeni şi susţinută de peste 3.000 de persoane.
Prin lege, Primăria Capitalei poartă responsabilitatea luării de măsuri eficiente anti-poluare. În fapt, însă, în 2018, prin adoptarea Hotărârii CGMB nr. 325 privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (P.I.C.A.) în Municipiul București 2018-2022, Primăria Capitalei a încălcat mai multe dispoziţii legale. Amintim aici doar faptul că a fost utilizat un studiu expirat, realizat cu 5 ani înainte de aprobarera P.I.C.A, susțin protestatarii.
”Mai grav este faptul că P.I.C.A. precizează clar că prin aplicarea măsurilor I.3 şi I.4 se aşteaptă o sporire a traficului motorizat, şi implicit a poluării, în condiţiile în care nu există nicio măsură de limitare a traficului motorizat”. La capitolul “incoerenţă” poate fi dat şi exemplul măsurii I.12, de redeschidere a unor linii de tramvai închise pentru reabilitare (Pantelimon şi Liviu Rebreanu), prin care Primăria anunţa că se aşteaptă la o reducere a poluării datorată acestor facilităţi. Totuşi, chiar în această perioadă, în Bucuresti se desfiinţează cinci linii de tramvai “pentru sporirea încrederii și interesului populației pentru acest mijloc de transport nepoluant”, conform comunicatului Primăriei.
Tot un exemplu de administrare haotică a mobilităţii se încadrează şi ideea “revoluţionară” de construcţie a unor pasarele pietonale. Primăria Capitalei este acuzată că a minţit atunci când a afirmat că realizarea pasarelelor este în concordanţă cu prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă sau când a afirmat că acest tip de pasarele pietonale sunt soluţii adoptate şi de alte capitale europene. De fapt, în interiorul localităţilor, pasarelele şi pasajele pietonale care nu sunt la nivelul trotuarelor sunt puternic combătute de experţii în mobilitate urbană durabilă. În capitalele europene, multe dintre aceste pasaje şi pasarele pietonale au fost desfiinţate (ca utilizare normală), fiind înlocuite cu treceri pentru pietoni.
”De altfel, aprobarea sumelor alocate construcţiei de pasarele pietonale s-a făcut făcut pe ascuns, fără niciun fel de dezbatere publică care să permită publicului să îşi spună opiniile. De exemplu, referitor la eficienţă, trebuie precizat că totalul costurilor alocate pentru cele 8 pasarele pietonale este de câteva ori mai mare decât accesibilizarea a câteva zeci de kilometri de trotuare. Prin comparaţie, dacă cele opt pasarele nu rezolvă decât traversarea străzilor în opt puncte, la costuri de mii de ori mai mari decât trecerile de pietoni, accesibilizarea trotuarelor putea rezolva problemele pietonilor pe o reţea extinsă de zeci de kilometri de trotuare, aşa cum se cere imperativ în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (P.M.U.D.). De fapt, niciuna dintre măsurile urgente stabilite de P.M.U.D. nu a fost realizată, cu toate că termenul a expirat (2 ani).
Motivele prezentate sunt doar câteva dintre cele care au motivat peste 3.000 de cetăţeni să se alăture Campaniei Dreptul la AER.
Deoarece iniţiatorii acestui demers îşi doresc scurtarea la maximum a perioadei în care locuitorii inhalează noxe periculoase pentru organismul uman, prima opţiune este cea a dialogului cu autorităţile locale. Pentru a-și arăta disponibilitatea pentru dialog, la 30 ianuarie 2019 a fost contactată comisia pentru ONG-uri şi comisia de mediu din Consiliul General, prezentându-li-se demersul și invitându-i să faciliteze dialogul cu Primăria şi Consiliul General. La 19 martie 2019, va fi depusă o nouă invitaţie la dialog.
