Un studiu efectuat în zilele de 12 și 13 martie curent, de IRES, pe un eșantion de 1.235 de persoane la nivel național, cu eroare maximă tolerată de ± 2,8%, arată că dintre instituțiile administrației locale, cele mai multe dintre persoanele intervievate manifestă un grad ridicat de încredere (multă și foarte multă) în primăria localității în care trăiesc (43%), cea mai scăzută proporție a gradului ridicat de încredere fiind declarat pentru consiliile județene, respectiv consiliul general în București (29%). Un procent ridicat de respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în primăria de sector (65%) și un procent mai mic, puțin peste jumătate dintre respondenți (54%) declară același lucru cu privire la primăria localității în care trăiesc.
Similar cu încrederea în instituții, nivelul cel mai ridicat de încredere exprimat pentru reprezentanții autorităților este înregistrat pentru primarul localității în care respondenții trăiesc (52%), consilierii locali (cei de sector – în cazul locuitorilor Bucureștiului), consilierii județeni (cei generali – pentru cei care locuiesc în București) și prefectul bucurându-se de mai puțină încredere din partea celor intervievați. Doar patru din zece dintre intervievați cunosc cine este președintele consiliului județean, respectiv consiliului general în cazul Bucureștiului; dintre aceștia, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în președintele consiliului județean (președintele Consiliului General București), iar 58% au puțină sau foarte puțină încredere în acesta. Respondenții au cea mai puțină încredere în consilierii locali (cei de sector – în cazul locuitorilor Bucureștiului).
O treime din participanții la acest studiu consideră că instituțiile administrației locale și județene nu au destulă putere pentru a fi eficiente în dezvoltarea localității și a răspunde la nevoile oamenilor. Jumătate dintre persoanele intervievate care consideră, în schimb, că instituțiile administrației locale și județene au această putere, sunt mulțumite de activitatea administrației locale, iar aproximativ trei din zece respondenții care consideră că aceste instituții au puterea de a fi eficiente în dezvoltarea localității și de a răspunde la nevoile oamenilor nu sunt mulțumiți de activitatea administrației locale.
Părerile respondenților cu privire la competența oamenilor din administrația centrală și cea locală sunt împărțite: 36% dintre cei intervievați consideră că cei mai competenți oameni se află în administrația locală și 37% dintre ei consideră că cei mai competenți oameni se află în guvern, ministere, parlament, agenții (administrația centrală).
Un procent semnificativ dintre participanții la studiu, 77%, consideră că este nevoie de o mai mare descentralizare a puterii dinspre administrația centrală înspre cea locală. Drept urmare, un număr crescut de respondenți sunt de acord ca cinematografele (68%) și poliția (60%) să treacă la nivelul autorităților locale. În schimb, un procent mai scăzut dintre cei intervievați sunt de acord ca Portul Constanța să fie trecut la nivelul autorității locale; totuși, 21% dintre respondenți nu știe sau nu răspunde dacă Portul Constanța ar trebui să fie trecut înspre autoritățile locale.
Avantajele percepute ale regionalizării
Mai mult de jumătate dintre intervievați (55%) consideră că prin regionalizare s-ar îmbunătăți modul de gestionare a treburilor publice ale țării și că regionalizarea ar fi mai degrabă un lucru bun pentru ei. Mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate consideră că prin regionalizare s-ar îmbunătăți atragerea de fonduri europene și cooperarea cu alte comunități din țară și Uniunea Europeană. De asemenea, calitatea serviciilor publice, crearea de locuri de muncă, finanțarea proiectelor de infrastructură, nivelul de trai și drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unor probleme s-ar îmbunătăți, în opinia a mai mult de patru din zece respondenți. În plus, peste 30% dintre intervievați cred că reducerea birocrației și resursele bugetare la nivel local s-ar îmbunătăți în urma regionalizării.
Actuala clasă politică nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României, în opinia unei jumătăți dintre respondenți; în schimb, aproximativ patru din zece participanți la studiu cred că actuala clasă politică poate gestiona acest proces cu succes, iar aproximativ unul din zece respondenți nu știu sau nu doresc să își exprime opinia cu privire la acest aspect.
Aproape jumătate dintre intervievați (46%) consideră că cetățenii sunt cei care ar trebui să ia decizia privind cea mai bună formă de regionalizare, 17% dintre participanții la studiu cred că președintele țării este cel care ar trebui să ia această decizie, 12% cred că parlamentul ar fi cel care ar trebui să decidă forma de regionalizare cea mai bună, câte 8% dintre cei respondenți considerând că guvernul sau autoritățile locale ar trebui să ia această decizie. Cei mai puțini dintre intervievați (3%) cred că decizia privind cea mai bună formă de regionalizare ar trebui să fie luată de Uniunea Europeană.
Românii nu doresc desființarea județelor
Desființarea județelor în cadrul regionalizării este privită ca fiind o opțiune proastă sau foarte proastă de 54% dintre cei care au participat la studiu, doar 37% considerând că aceasta ar fi o decizie bună sau foarte bună. Un procent semnificativ din respondenți, și anume 67%, consideră că atribuțiile pe care instituția prefectului le are ar trebui diminuate în cazul regionalizării, iar aproximativ o cincime dintre cei care au fost intervievați cred că această instituție ar trebui desființată.
În studiul Barometrul încrederii în instituții 0 administrație locală, realizat de IRES, în perioada 12-13 martie 2015, 47% dintre respondenți spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcție bună, în timp ce 45% consideră că acestea merg într-o direcție greșită.
