Sursa: Hotnews.ro
Asociatia procurorilor din Romania a intocmit o brosura a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificarile preconizate ale Codului de procedura penala si Codului penal. Propriu-zis, potrivit procurorilor, acestia au preluat textele modificate din forma transmisa in mod oficial Asociatiei si le-au aplicat pe exemple inspirate din activitatile practice ale magistratilor si simplificate pentru a fi cat mai usor de inteles de catre cetateni
Astfel, in aceasta brosura gasim exemple despre ce s-ar intampla daca viitoarea forma a legii va interzice comunicarile publice privind amanunte ce ar permite identificarea mai rapida a autorului si prevenirea unei crime, va institui un numar limitat de probe ce pot fi utilizate in procesul penal, precum si faptul ca arestarea preventiva nu va mai fi permisa.
Prezentam doua exemple
- O crima are loc intr-un oras din Romania. Cadavrul este gasit sectionat, iar parti din el lipsesc. Nimic nu indica autorul. Se deschide dosar penal si se incearca identificarea faptuitorului.
Peste o saptamana, intr-un alt oras din acelasi judet are loc o crima asemanatoare. Aceleasi imprejurari. Aceleasi parti ale corpului care lipsesc. Singurele informatii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat si un barbat vazut in preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta parea a schiopata putin.
Pentru a inainta ancheta, organele de cercetare penala ar dori sa dea publicitatii anumite amanunte ce ar permite identificarea mai rapida a autorului si prevenirea unei crime.
Totusi, daca ar face asta, ar comite o infractiune conform noilor reglementari.
In plus, daca in termen de un an nu descopera autorul, procurorii sunt nevoiti, conform noilor modificari sa claseze cauza, desi infractiunile contra vietii sunt imprescriptibile.
Forma actuala a legii care permite comunicarea publica:
Art. 4: Prezumtia de nevinovatie
- Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva.
- Dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.
Forma modificata care interzice orice fel de comunicare:
La articolul 4, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alin. (3) si (4) cu urmatorul cuprins:
(3) In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei in procedura de camera preliminara sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Incalcarea acestei obligatii reprezinta infractiune si se pedepseste, potrivit legii penale.
Forma actuala a legii care permite continuarea cercetarilor pana este identificat autorul:
Art. 153
Prescriptia raspunderii penale
(1) Prescriptia inlatura raspunderea penala.
(2) Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul:
- a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
- b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescriptia nu inlatura raspunderea penala nici in cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii in vigoare a acestei dispozitii.
Art. 305 Inceperea urmaririi penale
(1) Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.
Forma modificata care obliga procurorul sa dispuna clasarea dupa un an:
La articolul 305, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
(11) In toate celelalte situatii, altele decat cele mentionate la alin. (1) organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta. In termen de maxim 1 an de la data inceperii urmaririi penale cu privire la fapta organul de urmarire penala este obligat sa procedeze fie la inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune aceasta masura, fie la clasarea cauzei.
- Vladut se joaca in parc. Alearga si e fericit. Tatal lui, incantat de exuberanta copilului, scoate telefonul mobil din buzunar si incepe sa filmeze. In acelasi timp, intr-un colt al parcului, mai intunecat (tatal lui Vladut munceste pana seara tarziu si are putin timp la dispozitie pe care sa il petreaca cu copilul sau) un barbat loveste o fata si o trage dupa el. Tatal indreapta telefonul spre cei doi. Nu poate sa intervina pentru ca Vladut se indeparteaza, astfel ca isi striga copilul in timp ce continua sa filmeze. Fata este agresata si urcata cu forta intr-o masina.
Tatal merge la politie si le ofera inregistrarea. Pacat ca aceasta nu poate fi folosita conform ”micilor” modificari ale codului de procedura penala.
Forma actuala care permite utilizarea oricarui mijloc de proba legal si a inregistrarilor facute de cetateni:
Art. 97 – Proba si mijloacele de proba
- f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
Art. 139
3) Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.
Forma modificata care instituie un numar limitat de probe ce pot fi utilizate in procesul penal:
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abroga.
La articolul 139, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
- Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. (martorii nu sunt parti la procesul penal).