Procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că dosarul lui Călin Georgescu, trimis în judecată marți, 16 septembrie, reprezintă un caz unic, fără precedent în ultimele decenii. El susține că ascensiunea lui Georgescu pe rețelele sociale a fost parte a unui „război hibrid” dus de un actor străin împotriva României.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Alex Florența a declarat că amploarea și modul de desfășurare a acestei operațiuni îl fac să o considere una dintre cele mai grave situații din ultimii ani: „Nu am mai întâlnit un asemenea caz în ultimii 35 de ani. Este un caz complex, grav, căruia îi lipsește jurisprudența. Despre acțiunea hibridă – este un termen suprasaturat, dar foarte puțin explicat. Războiul hibrid este cu atât mai periculos cu cât este mult mai serios și perfid decât războiul tradițional. Modul de acționare presupune multiple instrumente prin care tu ataci un stat, chiar dacă militar nu există un conflict declarat și real”.
El a explicat că acest tip de strategie vizează opinia publică prin propagandă și manipulare online : „Prin aceste instrumente influențezi opinia publică, creezi o stare de nemulțumire, panică, pe care o poți utiliza în interes propriu prin prezentarea unui narativ. În cazul României, s-a înregistrat în cazul grupărilor extremiste, pentru a crea cât mai multă dezordine. Un cumul întreg de factori care duce la polarizarea societății, slăbirea țării din interior”.
Procurorul general a mai afirmat că unii dintre inculpații din dosar au conexiuni directe cu Rusia, documentate în detaliu.
„Inclusiv unii dintre inculpaţii cercetaţi în cauză au legături certe, documentate din toate punctele de vedere cu Federaţia Rusă”, a spus Florența. Acesta a adăugat că în urma percheziţiilor informatice au fost documentate multiple deplasări în Federaţia Rusă, cu CV-uri în limba rusă pentru a fi furnizate autorităţilor de acolo.
Procurorul General al României a adăugat că există și dovezi video publice care confirm legăturile ”certe cu Rusia”.
În ceea ce privește strategia care l-a propulsat pe Călin Georgescu în finala prezidențială din 2024, procurorul general al României a caracterizat-o drept ” bine gândită și implementată printr-o rețea extinsă de propagandă în mediul online”: „Încă din 2019, o companie cu legături certificate în Rusia a desfășurat o microtargetare a populației românești în mediul online. La fel s-a întâmplat la Brexit, după modelul Cambridge Analytica. Microtargetarea populației s-a făcut în patru segmente, iar narative s-au vărsat în mediul online. A fost creată încă din 2022. Ideea a fost de nișare a populației românești în acest componente informaționale”.
Potrivit lui Florența, mesajele au fost adaptate după regiuni, preferințe și interese specifice, iar campania și-a schimbat direcția chiar înainte de primul tur al alegerilor din 2024: „Microtargetarea a început în 2019. Într-un raport foarte detaliat de la acel moment, vedem cum selectează populația românească pe grad de preferințe, inclusiv pe regiune geografică. Ulterior s-au dezvoltat infrastructura și narativele care urmau să fie vărsate. În primăvara lui 2024 – în special cu câteva zile înainte de primul tur – întregul narativ s-a schimbat”.
Florența a detaliat și modul în care a fost creată infrastructura digitală de manipulare, menționând tehnica „doppelganger”, prin clonarea unor site-uri importante: „Infrastructura online cu care au atacat hibrid a fost dezvoltată pe două paliere – în 2022, imediat după invadarea Ucrainei: metoda doppelganger – clonarea unor site-uri importante. Pentru a ajunge pe aceste site-uri, se lansează o rețea de 2.000 de pagini de Facebook cu denumiri apetisante, care prind la public, pe care încep să se rostogolească narative care în microtargetare au ajuns la populația românească. Tehnica: intri pe această pagină, dai click. Sunt acele știri de tip clickbait, titluri bombastice, senzaționale, cu linkuri de redirecționare către site-uri cu știri și postări care îți atrag ție atenția, fie din zona conspiraționistă, fie religioasă etc.”
Aceste mesaje ar fi vizat categorii sensibile din societate: „Categorii targetate: categoria identitar nostalgică – mistificarea valorilor tradiționale românești, a satului, dar puse în context în așa fel încât să creeze emoții puternice. Glorificarea perioadei comuniste sau Antonescu. Microtargetarea analizează în profunzime preferințele umane, de acolo pleacă impulsurile cele mai puternice”.
