Cred că cunosc bine diaspora românească, cândva făcând și eu parte din aceasta, iar apoi păstrând o relație strânsă cu aceasta.
Diaspora românească este o altă Românie, diversă la rândul ei ca efect al momentului părăsirii țării, etapei generaționale (ex. români născuți în țară sau în străinătate) și al motivelor care au stat la baza părăsirii țării (ex. politice, academice, economice). Am cunoscuți și rude din toate aceste zone și le înțeleg bine așteptările extrem de diverse.
Am încercat în „Programul de Guvernare 2024-2028” să ne angajăm pentru reconectarea acestei Românii cu țara mamă în beneficiul reciproc, fie pentru a lucra împreună acolo de unde suntem fiecare – pentru aceia care nu mai doresc să se întoarcă în țară, dar doresc să fie legați de țară –, fie pentru a favoriza întoarcerea în țară a celor care doresc să o facă.
Punctez în continuare succint câteva măsuri angajate de Ministerul Educației și Cercetării în cadrul „Programului de Guvernare” asumat de Guvernul României pentru perioada 2024-2028 (evident mai sunt și altele importante legate de alte ministere, cu care ne vom coordona pentru a avea o ofertă pe măsura așteptării românilor din diaspora, inclusiv cu bisericile din țară). Le preiau direct din „Programul de Guvernare”, cu unele explicitări (unele măsuri continuă și dezvoltă ceea ce există deja, altele sunt noi):
Aspecte fundamentale:
Voi dinamiza activitatea Institutului Limbii Române. Deși obiectivele strategice ale acestuia sunt păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității lingvistice și culturale, prin promovarea limbii române în medii academice și școlare din întreaga lume și susținerea studiului limbii române în străinătate, în mod instituționalizat, prin intermediul celor mai buni specialiști, voi dori să includem mai clar și ideea că promovarea limbii, culturii și civilizației românești în străinătate se face inclusiv și pentru și cu ajutorul diasporei, pentru că ei știu mai bine de ce au nevoie acolo pentru ei și copiii lor.
Voi grăbi implementarea portalului național de informare științifică și de monitorizare și reducere a pseudoștiinței, astfel încât românii aflați la distanță de țară și copiii lor să afle lucrurile din țară la modul corect. Neavând această conexiune, mulți au fost expuși prea mult pseudoștiinței și manipulărilor, cu riscuri pentru ei și copiii lor.
Aspecte incluzive:
Românii din diaspora și copiii lor trebuie susținuți să facă școală în țară sau acolo și să-i încurajăm și să-i susținem să-și păstreze identitatea națională. În acest sens:
Vom susține accesul la educație pentru tinerii și cadrele didactice români din diaspora și românii de pretutindeni, prin acordarea de (1) burse, (2) locuri de cazare în internate școlare/cămine studențești, (3) reducere la transport, precum și (4) alte facilității pentru elevii și studenții români de pretutindeni (pe care le voi înțelege mai bine consultându-mă cu aceștia).
În același timp, promovarea identității culturale și lingvistice în țările cu comunități românești semnificative reprezintă o prioritate strategică.
Urmăresc și demararea unor programe online de formare a adulților pe parcursul vieții, cu focalizare pe nevoile diasporei și reflectând nivelurile diferite de educației pe care le au acum românii din diasporă.
Aspecte de excelență:
Cunoașterea pe care o posedă specialiștii români trebuie să circule liber între țara mamă și diaspora. În acest sens:
Vom finanța diverse programe de mobilități și schimburi de experiență între cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele dintre aceștia.
Urmărim lansarea unor competiții multianuale de tip homecoming cu asigurarea unui tenure track.
Țintim oferirea de stimulente pentru cercetătorii străini atrași prin investiția 8 din Componenta 9 a PNRR, pentru a continua activitatea de cercetare în România după încheierea proiectelor (incluzând, cu un accent special, românii din diasporă).
Am gândit lansarea unor competiții multianuale pentru cercetători străini (incluzând, cu un accent special, românii din diasporă) și a unor programe de mobilitate, respectiv a unor competiții de proiecte de cercetare bilaterale cu statele vecine.
Sunt pregătit, după așezarea Guvernului, să începem să implementăm programatic aceste lucruri. De asemenea, intenționez să fac o serie de vizite în diverse comunități din diaspora românească pentru a înțelege și mai bine cum ne putem ajuta reciproc, între timp așteptând sugestii.
Calea pe care eu îi invit pe românii din diasporă să mergem împreună este aceea a educației și științei/culturii (fără să alunecăm în pseudoștiință și aspecte de pseudoreligie), adică a școlii făcute bine, singura care, pe termen lung, duce la reușită socială și onorabilitate pentru copiii noștri (și chiar pentru noi adulții – putem și noi încă învăța lucruri) și ne poate aduce bunăstare și întări identitatea națională. În acest proces trebuie să păstrăm strâns legătură, auzindu-ne și învățând unii de la alții și ajutându-ne reciproc. Fără ei și implicarea lor România euroatlantică nu este completă!