Parlamentarii USR Oana Cambera și Dragoș Popescu au depus joi un proiect de modificare și completare a Legii privind calitatea aerului, care conține măsuri importante pentru reducerea poluării atmosferice în orașe. Propunerea legislativă vine în contextul în care 29.000 de români mor anual prematur din cauze asociate poluării. În plus, România se confruntă cu șase proceduri de infringement privind calitatea aerului, iar costurile sociale asociate poluării sunt printre cele mai mari în Europa: 1.800 euro/cap de locuitor/an în medie și 3.004 euro/cap de locuitor/an în cazul Bucureștiului”, se arată într-un comunicat de presă.
România are o problemă sistemică în ceea ce privește monitorizarea calității aerului. Rețeaua Națională pentru Monitorizarea Calității Aerului (RNMCA) include un număr insuficient de puncte de măsurare, echipamentele sunt vechi, iar datele care se colectează nu asigură o informare eficientă a cetățenilor și nu pot fundamenta politici publice eficiente pentru combaterea poluării.
Ca prim pas pentru monitorizarea poluării atmosferice în orașe, proiectul reglementează utilizarea datelor provenite de la senzori și sisteme de senzori pentru măsurători informative.
„Deși în România există senzori care transmit date privind poluanții atmosferici, aceștia nu sunt utilizați în elaborarea unor politici publice. Proiectul de lege vine să stabilească și să reglementeze criterii pentru aceste rețele, pentru ca datele să fie o sursă de informație pentru cetățeni și baza unor politici publice eficiente în domeniu. Această măsură va fi completată de responsabilități crescute pentru primăriile orașelor în privința informării cetățenilor, pentru a conștientiza importanța calității aerului”, declară senatorul USR Dragoș Popescu, inițiator al proiectului.
De asemenea, proiectul de lege, care modifică și completează Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului, propune crearea unui Sistem Național pentru Calitatea Aerului, care să asigure o monitorizare reală și eficientă a calității aerului, dar și transparența deciziilor și acces liber al oricărui factor interesat la datele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
Proiectul vizează și transparentizarea datelor provenite de la poluatorii industriali. Conform propunerii, aceștia vor trebui să facă publice datele provenite din procesul de automonitorizare și să le transmită în timp real pe site-ul propriu și către Garda de Mediu.
O altă problemă abordată o reprezintă poluanții nereglementați, cum sunt hidrogenul sulfurat, negrul de fum, amoniacul sau formaldehida.
„Avem poluanți ce nu sunt cuprinși în legislația pentru calitatea aerului și care contribuie semnificativ la apariția unor probleme grave de sănătate, precum boli pulmonare, atac cerebral, boli alergice, cancer. Există studii care ne arată inclusiv că incidența cazurilor de COVID-19 este mai ridicată în zonele unde nivelul de poluare este ridicat. În acest context, am considerat necesară includerea și definirea acestor poluanți ce apar în activități sau zone specifice, precum și introducerea monitorizării PM 1.0, particule ultrafine în suspensie care pătrund foarte rapid în fluxul sanguin și au efecte grave asupra sănătății”, declară deputatul USR de Ilfov Oana Cambera.
Proiectul de lege propune și acordarea Gărzii Naționale de Mediu de atribuții privind măsurarea calității aerului, în scopul eficientizării intervențiilor în teren care necesită analiza rapidă a factorului poluant.
Inițiativa, susținută și de parlamentari de la alte partide, este rezultatul unei serii de consultări cu autorități, societate civilă, experți și cercetători în domeniul calității aerului.
