Asociația Convențională a Avocaților a lansat către Uniunea Națională a Barourilor din România, CSM și Comisia juridică a Senatului României o scrisoare deschisă prin care propune câteva soluții pentru rezolvarea problemei legată de supraîncărcarea instanțelor de judecată.
Sistemul judiciar românesc se confruntă, de mai multe decenii, cu o problemă structurală gravă: volumul excesiv de cauze raportat la resursele umane și materiale existente.
Această realitate se traduce prin întârzieri în soluționarea dosarelor, oboseală profesională a magistraților, scăderea calității actului de justiție și, implicit, diminuarea încrederii publice în eficiența și imparțialitatea sistemului. Dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil devine, în multe cazuri, doar o formulă teoretică.
Prin urmare, degrevarea activității judecătorilor și a instanțelor nu reprezintă doar o chestiune administrativă, ci o prioritate de politică publică pentru buna funcționare a statului de drept. Această realitate are consecințe directe și grave:
În acest context, nu mai este suficientă administrarea crizei – este nevoie de o reformă legislativă și procedurală profundă, bazată pe soluții pragmatice și consens instituțional.
Apreciem că principalele cauze ale supraîncărcării instanțelor sunt:
- Numărul limitat de judecători activi, raportat la populație și la volumul anual de cauze;
- Lipsa unei politici coerente de prevenire a litigiilor, care să descurajeze conflictul judiciar inutil;
- Deficiențe în organizarea administrativă și în utilizarea resurselor auxiliare;
Pornind de la experiența practică a avocaților și de la analizele interne, Asociația propune măsuri legislative de degrevare a activității instanțelor de judecată:
1) Încurajarea medierii și arbitrajului:
– Introducerea unor mecanisme de stimulare voluntară a medierii (reducerea taxei judiciare de timbru pentru părțile care încearcă medierea înaintea procesului).
– Crearea unui fond național de sprijin pentru mediere, destinat acoperirii onorariilor mediatorilor în cauzele sociale sau cu valoare redusă.
– Promovarea tribunalelor arbitrale specializate pe domenii (ex: construcții, IT, energie);
– Posibilitatea ca părțile să aleagă arbitrajul online, cu proceduri rapide și costuri transparente;
– Crearea unui registru electronic național al arbitrilor acreditați, pentru transparență și încredere.
2) Creșterea resurselor umane auxiliare:
– Creșterea numărului de grefieri, arhivari, consilieri juridici și specialiști IT în funcție de volumul real de activitate al fiecărei instanțe, pe baza unei analize periodice a încărcăturii de dosare.
– Clarificarea atribuțiilor personalului auxiliar pentru a permite o delegare efectivă a sarcinilor non-juridice (de exemplu: gestionarea comunicărilor, raportărilor statistice, arhivării electronice).
– Introducerea postului de asistent judiciar digital, cu rol în operarea sistemelor informatice, scanarea documentelor, redactarea automată a actelor standardizate și sprijinirea completelor în cauze cu volum mare.
3) Simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite:
– Introducerea unei proceduri electronice rapide pentru verificarea cererilor de executare, prin intermediul unei platforme naționale care permite verificarea automată a titlului executoriu și a condițiilor de formă.
– Standardizarea documentelor de încuviințare și integrarea lor într-un sistem electronic interoperabil între instanțe, birourile executorilor și registrul debitorilor.
– Digitalizarea completă a dosarului de executare, cu acces simultan pentru instanță, executor și părți.
4) Reorganizarea rațională a hărții judiciare:
– Realizarea unei analize naționale de impact asupra volumului de activitate, resurselor și costurilor fiecărei instanțe, ca bază pentru orice decizie de reorganizare.
– Comasarea instanțelor foarte mici sau cu activitate scăzută, acolo unde există acces facil la alte sedii, pentru a optimiza utilizarea resurselor umane și logistice.
– Crearea de centre regionale specializate (ex. pentru insolvență, contencios administrativ, executare silită), pentru a asigura expertiză și jurisprudență unitară.
– Consultarea profesiilor juridice și a comunităților locale înainte de implementare, pentru a garanta o tranziție echilibrată și transparentă.
– Utilizarea telejustiției pentru zonele rurale – puncte de acces digital (în primării sau birouri notariale) unde cetățenii pot participa la ședințe prin videoconferință.
5) Audierea la distanță – generalizare și garanţii procedurale:
– Extinderea legală a posibilităţii de utilizare a videoconferinţei în toate cazurile procedurale unde nu este absolut necesară prezenţa fizică a părţilor (avocați, martori, experți, părți), nu doar în cauze transfrontaliere sau când există riscul de amânare.
– Obligația ca instanțele să dispună de infrastructură tehnică adecvată — conexiune stabilă, camere / microfoane / săli videoconferință — în fiecare circumscripţie judiciară.
– Stabilirea procedurală a cerinţelor de securitate, confidențialitate și protecţie a datelor pentru audierile la distanţă, inclusiv procedura de înregistrare, dacă este cazul, și de garantare a dreptului la apărare.
– Părțile vor avea dreptul de a alege între participarea fizică și cea prin videoconferință în toate cazurile procedurale, iar audierea fizică trebuie să fie disponibilă atunci când condițiile tehnice nu permit desfășurarea corectă a ședinței online sau când prezența fizică este necesară pentru claritate, probatoriu sau protejarea drepturilor fundamentale. ”Crearea unui standard/un ghid CSM-MJ pentru organizarea audierilor la distanță, cu proceduri clare (notificare, instrucțiuni tehnice, verificarea identității, furnizarea suportului pentru părţi în zone rurale).
– Monitorizare și raportare anuală privind câte procese au folosit audierea la distanță, durata medie a procedurilor, economiile de timp și costuri pentru justițiabili, precum și problemele tehnice sau logistice întâmpinate.
Doar prin implementarea concomitentă a unor măsuri curajoase si coerente, se poate ajunge la un sistem judiciar eficient, echitabil și credibil, capabil să răspundă nevoilor reale ale societății contemporane.
Sistemul de justiție nu mai poate funcționa prin improvizație. Supraîncărcarea instanțelor afectează în mod direct calitatea actului de justiție și credibilitatea profesiilor juridice.
Solicităm, UNBR, CSM și Comisiei juridice a Senatului României să își asume un angajament ferm pentru demararea unei reforme autentice, bazate pe fapte și rezultate, nu pe declarații de intenție.
