Punct de vedere al Comisiei de la Veneția privind anularea rezultatelor alegerilor de către instanțele constituționale

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat, în data de 27 ianuarie 2025, un raport urgent privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida alegerile, răspunzând unei solicitări formulată luna trecută de Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Chiar dacă pornește de la hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale (invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a altui stat), Comisia precizează că nu este de competența sa să analizeze punctual hotărârea CCR și nici să examineze decizia.

Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparativ general și a standardelor europene și internaționale.

Raportul, publicat în 20 de pagini, subliniază că numai în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o instanță constituțională poate invalida un proces electoral.

Având în vedere aceste condiții și garanții, concluziile raportului includ următoarele:

Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile instanțelor constituționale. Ținând cont de faptul că instanțele – inclusiv instanțele constituționale – sunt caracterizate de reactivi, nu de stabilirea agendei, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.

Numai în circumstanțe excepționale (principiul ultimei ratio) poate fi permisă anularea alegerilor.

Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac și precizează, în special, că „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul”.

Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertății și intereselor nu numai ale statului, ci și ale actorilor electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.

Garanțiile procedurale sunt importante, așa cum este stabilit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și orice decizie de a anula o alegere trebuie să fie suficient explicată cu fapte clar conturate care dovedesc nereguli grave.

Propaganda de campanie intră de obicei sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de ex. sub formă de discurs instigator la ură împotriva adversarilor politici.

În timp ce campaniile online bazate pe platformele de socializare pot fi inexistente în formă și impact, utilizarea acestora ar trebui să fie în continuare supusă regulilor generale privind finanțarea campaniilor și transparenței.

Dovada încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este o provocare.

Deciziile de anulare a alegerilor ar trebui să indice exact încălcările legii și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificarea necesare.