Multe orașe din Europa au trenuri urbane care fac legătura rapidă între diverse părți ale orașului și suburbie. Nu și la noi, chiar dacă primele propuneri pentru realizarea unei Centuri feroviare a Capitalei s-au făcut în 2011 și 2012. În 2016 proiectul a fost readus în actualitate, cu planuri fazate și promisiuni, nerespectate însă. În 2016 se vorbea ca în 2018 să fie închis întregul inel, iar Bucureștiul să poată fi ocolit cu trenul în ambele sensuri. În jurul Bucureștiului există un volum important de navetiști care zilnic se deplasează spre locul de muncă din oraș cu mașina și cărora le-ar fi extrem de util un transport rapid și cadențat, care să-i scutească de grija statului în trafic, economisindu-le nu numai timp, ci și nervi și bani.
”Vor conecta localitățile Chiajna, Domnești, Măgurele, Laserul de la Măgurele și Jilava, localități cu o mare densitate a populației. Pe partea interioară a Centurii, practice, grefăm marile cartiere ale Bucurestiului – Militari, Drumul Taberei, Alexandriei, Rahova. Sunt cartiere care sunt sufocate din punct de vedere al transportului și proiectul Centurii feroviare poate să vină ca o descongestionare parțială pentru tranzitul din București și zona metropolitană”, anunța în 2016 Robert Dobre, președintele Autorității de Reformă Feroviară (ARF).
Numai că, de la promisiune la lucrui concrete, în România, e cale lungă.
La începutul acetui an (februaie), primarul comunei Domnești, Adrian Ghiță, a cerut Regionalei București a CFR să comunice dacă a bugetat pentru anul în curs ivestiții pentru amenajarea și modernizarea punctului de oprire (PO) CFR ”Domneștii de Sus”, care deservește localitățile Domnești și Dârvari.
O lună mai târziu, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a răspuns că pentru 2019 ”nu sunt prevăzute fonduri” și că orice inițiativă locală privind modernizarea PO Domnești poate fi ”analizată și validată” doar cu respectarea reglementărilor utilizării domeniului public administrat de CNCF – CFR.
Urmare a răspundului, administrația locală anunță decizia reabilitării punctului de oprire din fondurile primăriei. ”Unicul motiv pentru care nu am făcut-o încă este că nu am avut bani pentru toate proiectele pe care le aveam în derulare sau aprobate deja și am așteptat să prind lucrarea de reabilitare a punctului de oprire CFR Domnești în rectificarea bugetară”, anunță primarul Adrian Ghiță care, de asemenea, promite, modernizarea PO CFR Domnești din bugetul primăriei, cu ”respectarea tuturor pașilor legali, de la studiu de fezabilitate și până la finalizare”.
Conform clasificării naționale Regiunea București-Ilfov este străbătută de 6 din cele 9 magistrale feroviare care străbat România (300, 500, 700, 800, 900, 1000) și 4 linii ferovare secundare (801, 901, 902, 904). O parte din această rețea este considerată parte componentă din rețeaua TEN-T. Dintre magistralele feroviare care străbat regiunea București-Ilfov, 4 sunt considerate ca rute aparținând rețelei TEN-T de bază (core), (300, 800, 900, 902, 1.000) și una aparținând rețelei TEN-T extinse (comprehensive) (901). O importantă cale ferată care aparține rețelei TEN-T de bază este inelul feroviar din jurul Bucureștiului, care este însă neoperațional.
La nivel intraregional, din cele 41 de unități administrative teritoriale: 6 UAT sunt străbătute de cale ferată operațională aparținând rețelei TEN-T de bază (cu stații CFR operaționale), 2 UAT sunt străbătute de cale ferată neoperațională aparținând rețelei TEN-t de bază (cu stații CFR neoperaționale), 6 UAT sunt străbătute de cale ferată operațională națională (cu stații CFR operaționale) și 27 de UAT nestrăbătute de cale ferată.
În regiunea București – Ilfov există 21 de stații de cale ferată operaționale, cele mai importante fiind Gara de Nord, Basarab, Titan Sus, Obor, Basarab, noduri termiale care se află pe raza Capitalei. Celelalte stații CFR din regiune sunt de tranzit, care deservesc atât raficul de călători, cât și pe cel de marfă.
