În perioada 4-5 decembrie a.c., ministrul Justiției, Radu Marinescu, a participat la Conferința de nivel înalt privind democrația și statul de drept, organizată la Copenhaga de Președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul a avut ca temă centrală democrația și statul de drept în cadrul Uniunii Europene și a reunit reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor europene, printre care Comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael Mcgrath, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Koen Lenaerts, ministrul Afacerilor Europene al Danemarcei, Marie Bjerre și fostul ministru al Justiției din Polonia, Adam Bodnar, membri marcanți ai mediului academic, printre care Francis Fukuyama, profesor la Universitatea Stanford și Jan-Werner Müller, profesor la Universitatea Princeton, dar și reprezentanți ai societății civile.
În cadrul dezbaterilor, au fost abordate teme de actualitate, precum Democrația și Statul de drept într-o nouă ordine mondială, Cum poate Uniunea Europeană să își protejeze mai bine valorile democratice, Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene în fața regresului democratic, Statul de drept ca fundament al pieței unice a Uniunii Europene, Rolul democratic și sfera de acțiune a sistemului judiciar.
Statul de drept reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care garantează democrația, drepturile și libertățile cetățenilor.
Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și pe respectarea drepturilor și libertăților persoanelor. Aceste valori sunt stabilite chiar la începutul Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), dreptul primar care definește scopul UE, principiile democratice, instituțiile și cadrul de guvernanță.
Potrivit articolului 2 din TUE, Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.
În ultimii ani, jurisprudența CJUE a jucat un rol tot mai important în dezvoltarea standardelor minime comune emergente privind independența judiciară, obligatorii pentru statele membre UE în temeiul dreptului Uniunii. CJUE și-a fundamentat jurisprudența în principal pe:
- articolul 19 din TUE, care impune statelor membre să asigure o protecție judiciară efectivă în domeniile acoperite de dreptul UE;
- articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care solicită statelor membre să garanteze un proces echitabil și o protecție judiciară efectivă atunci când implementează dreptul UE;
- articolul 2 din TUE, care include statul de drept printre valorile comune ale statelor membre și la care acestea s-au angajat la aderarea la UE (așa cum prevede articolul 49 din TUE).
Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că dezvoltarea standardelor minime comune de independență judiciară este necesară nu doar pentru ca instanțele naționale să garanteze protecția judiciară efectivă, ci și pentru a proteja încrederea reciprocă între sistemele judiciare naționale din UE. În jurisprudența sa privind independența judiciară, CJUE s-a concentrat în mod special pe autonomia sistemului judiciar față de celelalte ramuri ale puterii (legislativă și executivă), pe percepția cetățenilor asupra independenței și pe garanțiile specifice ale independenței în cadrul procedurilor de numire a judecătorilor, dar și a procedurilor disciplinare în ceea ce îi privește pe aceștia.
