Autoritățile române au făcut pași semnificativi pentru combaterea traficului de ființe umane, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile de riscurile de trafic, pentru a identifica și asista victimele și pentru a pedepsi autorii, arată un nou raport publicat de Grupul de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei.
Raportul evaluează măsurile luate de România începând cu 2021 pentru a preveni ca persoanele vulnerabile să devină victime ale traficului, pentru a detecta și sprijini victimele și pentru a pedepsi infractorii, acordând o atenție deosebită modului în care infractorii folosesc tehnologia informației și comunicațiilor pentru a-și identifica și exploata victimele, și modul în care forțele de ordine folosesc această tehnologie pentru a combate această infracțiune.
GRETA salută modificările legislative recente care sporesc sancțiunile pentru traficul de persoane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Alți pași pozitivi sunt adoptarea unei noi Strategii naționale împotriva traficului de ființe umane (2024-28) și înființarea unui Comitet interministerial pentru coordonarea strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de ființe umane.
Predomină exploatarea sexuală, munca forțată și cerșetoria
România rămâne în principal o țară sursă pentru victimele traficului de persoane, dar devine totuși din ce în ce mai mult și o țară de destinație. Între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape jumătate erau copii. Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșetoria forțată și exploatarea în activități infracționale. Majoritatea victimelor identificate au fost cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.
Raportul notează că copiii din comunitățile de romi, copiii aflați în îngrijire instituțională și copiii aflați în stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe victime identificate se aflau anterior în îngrijire instituțională, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să sporească resursele pentru serviciile de protecție a copilului și să implementeze măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.
GRETA subliniază, de asemenea, lacune serioase în protejarea persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure o monitorizare regulată, eficientă și independentă a acestor centre.
Lucrătorii migranți în pericol
GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă numărul tot mai mare de lucrători migranți, în special din Asia de Sud, ale căror vulnerabilități sunt sporite din cauza bariere lingvistice, practici înșelătoare de recrutare și protecție inadecvată. În consecință, solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să introducă autorizarea agențiilor de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de angajare online frauduloase.
Deși salută adoptarea unui nou Mecanism național de identificare și trimitere a victimelor traficului în 2023, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la barierele persistente în calea detectarea proactivă a victimelor, inclusiv pregătirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți asistența acordată victimelor traficului prin garantarea unei locuințe adecvate și sigure, a unei finanțări adecvate și a accesului la asistență medicală.
În ultimii ani, autoritățile române au detectat o utilizare sporită a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de videochat sexual. Pentru a aborda acest risc, aceștia au desfășurat campanii de conștientizare cu privire la riscurile de exploatare online și programe de formare pentru polițiști și procurori. Mai mult, Poliția Română folosește software criminalistic pentru a detecta exploatarea sexuală online. GRETA salută acești pași și încurajează autoritățile să continue să investească în formare și instrumente digitale pentru a efectua investigații proactive și pentru a consolida cooperarea cu companiile TIC și furnizorii de servicii de internet.
Este nevoie de mai multă pregătire pentru autorități
Raportul notează că în perioada 2020-2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane ca infracțiuni mai mici, GRETA subliniază necesitatea unei pregătiri și specializări suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte probleme de îngrijorare evidențiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în traficul de persoane.
Numărul victimelor traficului de persoane cărora li s-au acordat despăgubiri de către instanțe a crescut, dar puține dintre aceste victime primesc efectiv despăgubiri, deoarece bunurile confiscate de la făptuitori nu sunt întotdeauna desemnate pentru compensarea victimelor. GRETA solicită autorităților să revizuiască legislația pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să pretindă despăgubiri de la traficanții lor pentru veniturile din exploatarea în prostituție care le-au fost reținute de traficanți.
