Miercuri, 22 iulie 2026, Administrația Prezidențială a publicat raportul Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” – Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului, care analizează raportul dintre identitatea românească, apartenența europeană, patriotism, suveranism și populism. Concluzia centrală a documentului este că identitatea națională și identitatea europeană nu sunt incompatibile, ci pot coexista ca niveluri complementare de apartenență.
Documentul descrie identitatea românească drept o construcție istorică de sinteză, conturată prin elemente precum limba, memoria istorică, credința, orientarea europeană, experiența frontierelor și rolul diasporei. În paralel, identitatea europeană este prezentată ca una multistratificată, definită prin valori comune, instituții, drepturi de cetățenie și experiențe sociale și economice împărtășite în cadrul Uniunii Europene.
Raportul Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului arată că cele două identități sunt concentrice, nu concurente. Patriotismul și valorile tradiționale sunt perfect compatibile cu apartenența la UE. Pentru a contracara populismul suveranist, experții recomandă consolidarea educației civice, combaterea dezinformării și promovarea unui patriotism democratic.
Analiza realizată de Administrația Prezidențială, coordonată de consilierul Valentin Naumescu și având contribuții de la experți precum prof. Sergiu Mișcoiu, evidențiază o serie de aspecte esențiale pentru contextul actual:
Loialități complementare: A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se întăresc reciproc. Integrarea aduce beneficii concrete precum libera circulație, oportunități economice și consolidarea statului de drept.
Provocarea populismului: Ascensiunea curentelor ultraidentitare exploatează temerile sociale și inegalitățile. Populismul încearcă să creeze o falie artificială între tradițiile naționale și modernitatea europeană, speculând neîncrederea cetățenilor în instituții.
Pentru a diminua atractivitatea discursului populist, raportul sugerează creșterea calității educației civice, reducerea inegalităților socio-economice și promovarea unui patriotism democratic și deschis, orientat spre viitor.
În secțiunea consacrată patriotismului, suveranismului și cetățeniei europene, raportul susține că atașamentul față de națiune este compatibil cu integrarea europeană, iar cetățenia europeană completează cetățenia națională. Suveranismul este prezentat ca un discurs care pornește de la teme legate de control democratic, dar care poate evolua spre opoziție față de proiectul european.
Analiza populismului plasează fenomenul în contextul neîncrederii în instituții, al inegalităților și al crizelor de reprezentare. Raportul apreciază că populismul și curentele ultraidentitare nu sunt inevitabil dominante, dar pot câștiga teren în lipsa unor răspunsuri politice și instituționale eficiente.
În partea finală, documentul recomandă consolidarea identității democratice și europene a României prin bună guvernare, reducerea inegalităților, investiții în educație, protejarea spațiului informațional și valorizarea unui patriotism compatibil cu valorile democratice și cu apartenența la Uniunea Europeană.




