Perspectivele pentru piețele globale ale muncii s-au înrăutățit în ultimele luni și, în funcție de tendințele actuale, locurile de muncă vacante vor scădea, iar creșterea ocupării forței de muncă la nivel mondial se va deteriora semnificativ în ultimul trimestru al anului 2022, potrivit unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii.
Creșterea inflației face ca salariile reale să scadă în multe țări, iar acest lucru se adaugă scăderilor semnificative ale veniturilor în timpul crizei COVID-19, care în multe țări a afectat cel mai mult grupurile cu venituri mici.
A X-a ediție a Monitorului OIM privind piața muncii constată că înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii afectează atât crearea de locuri de muncă, cât și calitatea lor, subliniind că „există deja date care sugerează o încetinire bruscă a pieței muncii”. Este posibil ca inegalitățile de pe piața muncii să crească, contribuind la o divergență continuă între economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
„Avem nevoie de un angajament ferm față de inițiative precum Acceleratorul global al ONU pentru locuri de muncă și protecție socială, care ar crea 400 de milioane de locuri de muncă și ar extinde protecția socială la cele patru miliarde de oameni care sunt în prezent neprotejați”, declară Gilbert F. Houngbo, directorul general al OIM.
Potrivit Monitorului, „un set de crize multiple și suprapuse, agravate de războiul din Ucraina și de efectele negative ulterioare, s-au materializat în 2022, cu impact profund asupra lumii muncii”. Efectele sunt resimțite prin inflația alimentară și energetică, scăderea salariilor reale, creșterea inegalității, scăderea opțiunilor de politică și a datoriilor mai mari în țările în curs de dezvoltare. O încetinire a creșterii economice și a cererii agregate vor reduce, de asemenea, cererea de lucrători, deoarece incertitudinea și așteptările înrăutățite afectează angajarea.
„Abordarea acestei situații globale profund îngrijorătoare a ocupării forței de muncă și prevenirea unei scăderi semnificative a pieței muncii globale va necesita politici cuprinzătoare, integrate și echilibrate atât la nivel național, cât și la nivel global”, a declarat directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo.
„Avem nevoie de un set larg de instrumente de politici, inclusiv intervenții în prețurile bunurilor publice, recanalizarea profiturilor extraordinare, consolidarea securității veniturilor prin protecție socială, creșterea sprijinului pentru venit și măsuri specifice pentru a ajuta persoanele și întreprinderile cele mai vulnerabile”.
„Avem nevoie de un angajament puternic față de inițiative precum Acceleratorul global al ONU pentru locuri de muncă și protecție socială , care ar ajuta țările să creeze 400 de milioane de locuri de muncă și să extindă protecția socială la cele patru miliarde de oameni care sunt în prezent neprotejați. Iar încheierea rapidă a conflictului din Ucraina, așa cum se cere în rezoluțiile Consiliului de conducere al OIM, ar contribui și mai mult la îmbunătățirea situației globale a ocupării forței de muncă”.
La începutul anului 2022, numărul de ore lucrate la nivel global era în creștere, în special în ocupațiile cu calificare superioară și în rândul femeilor. Totuși, acest lucru a fost determinat de o creștere a locurilor de muncă informale, punând în pericol tendința de 15 ani către formalizare. Situația s-a înrăutățit pe parcursul anului și în al treilea trimestru al anului 2022, estimările OIM sunt că nivelul orelor lucrate a fost cu 1,5% sub nivelurile de dinainte de pandemie, ceea ce reprezintă un deficit de 40 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă.
Pe lângă costurile umanitare teribile, războiul din Ucraina a avut un impact negativ dramatic asupra economiei și pieței muncii a țării. OIM estimează că ocuparea forței de muncă în 2022 va fi cu 15,5% (2,4 milioane de locuri de muncă) sub nivelul din 2021, preconflict. Această proiecție nu este la fel de scăzută ca estimarea OIM din aprilie 2022, la scurt timp după începerea conflictului, când se estima pierderea a 4,8 milioane de locuri de muncă. Schimbarea pozitivă este o consecința reducerii numărului de zone din Ucraina aflate sub ocupație sau cu ostilități active. Cu toate acestea, această redresare parțială a pieței muncii este modestă și extrem de fragilă, spune Monitorul.
Numărul mare de persoane strămutate în interior (IDP) și refugiați care își caută locuri de muncă în Ucraina și în alte părți se adaugă provocărilor și este probabil să creeze o presiune în scădere a salariilor, avertizează raportul.
Raportul estimează că 10,4% din forța de muncă totală dinainte de război a Ucrainei sunt acum refugiați în alte țări. Acest grup de 1,6 milioane este în mare parte femei, multe dintre ele care au lucrat anterior în sectoarele educației, sănătății și asistenței sociale. Un sondaj recent a constatat că, până în prezent, 28% dintre refugiații ucraineni intervievați au găsit un loc de muncă salariat sau independent în țările lor gazdă.
Efectele conflictului sunt resimțite pe piețele muncii din țările vecine, ceea ce ar putea duce la destabilizarea politică și a pieței muncii în aceste țări. Mai departe, în Asia Centrală și la nivel global, acestea se reflectă în prețuri mai mari și mai volatile și în creșterea insecurității alimentare și a sărăciei.
Raportul solicită ca pentru crearea politicilor publice necesare contracarării recesiunii de pe pieța muncii este nevoie de dialog social. De asemenea, politicile publice nu ar trebui să fie doar reactive la inflație, ci să se concentreze pe implicațiile mai largi pentru ocuparea forței de muncă, întreprinderi și sărăcie. Raportul avertizează asupra înăspririi excesive a politicilor care ar putea cauza „daune nejustificate locurilor de muncă și veniturilor atât în țările avansate, cât și în cele în curs de dezvoltare”.
