În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, PE solicită mai multe eforturi de apărare din partea UE și măsuri suplimentare pentru a reduce dependența energetică a Europei de Kremlin.
Miercuri, eurodeputații au dezbătut rolul Europei într-o lume în schimbare și situația securității continentului în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, și cu Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.
La începutul dezbaterii, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a subliniat ceea ce trebuie să facă UE pentru a răspunde invaziei Rusiei și încercărilor Kremlinului de a destabiliza ordinea europeană în materie de securitate: „Trebuie să reevaluăm rolul Europei în această nouă lume. Trebuie să ne intensificăm investițiile în domeniul apărării și al tehnologiilor inovatoare. Este momentul să luăm măsuri decisive pentru a asigura securitatea tuturor europenilor. Este momentul să construim o veritabilă uniune a securității și apărării și să reducem dependența noastră de Kremlin. Ceea ce am văzut până în prezent în ceea ce privește coordonarea, solidaritatea și unitatea la nivel european este fără precedent – și trebuie să ne fie un exemplu pentru viitor.”
Reamintind eurodeputaților că ea însăși este copilul unui deportat pe care Stalin l-a trimis în Siberia, prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a lăudat acțiunile întreprinse de UE pentru a ajuta Ucraina și solidaritatea de care cetățenii europeni au dat dovadă în fața celor care fug din calea războiului. Cu toate acestea, ea a subliniat: „Suntem în această situație pe termen lung. Va trebui să dăm dovadă de răbdare strategică, deoarece pacea nu va veni mâine.”
Prim-ministrul Kallas a solicitat o politică de gestiune inteligentă. Ea a subliniat necesitatea ca UE „să depună eforturi mai mari și mai rapide pentru a reduce dependența noastră energetică de gazul și petrolul rusesc” și să consolideze apărarea europeană „în strânsă colaborare cu NATO”. Vorbind despre viitorul Ucrainei, ea a declarat: „Nu este doar în interesul nostru să oferim Ucrainei o perspectivă de aderare; este, de asemenea, de datoria noastră morală să facem acest lucru. Ucraina nu luptă pentru Ucraina, ci luptă pentru Europa. Dacă nu acum, atunci când?”
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a subliniat, la rândul său, modul în care războiul în curs va „își va lăsa amprenta asupra istoriei” și a subliniat că UE și cetățenii săi trebuie să depună în cele din urmă un efort colectiv pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia. UE trebuie să explice, de asemenea, cetățenilor „că modul nostru de viață implică un cost”. Europa va trebui să fie pregătită să plătească prețul unui răspuns față de Rusia, deoarece consecințele acestui război vor fi de lungă durată, și să contureze politicile europene pentru anii și deceniile următoare, a declarat acesta.
Consolidarea apărării europene, noi norme europene în materie de azil, reducerea gazelor naturale din Rusia
Prima rundă de vorbitori ai grupurilor politice a fost formată din următorii eurodeputați: Arnaud Danjean (PPE, Franța), Iratxe García Pérez (S&D, Spania), Nathalie Loiseau (Renew, Franța), Ska Keller (Verzi/ALE, Germania), Jaak Madison (ID, Estonia), Anna Fotyga (ECR, Polonia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania). Puteți urmări aici înregistrarea intervențiilor lor.
În discursurile lor, mulți eurodeputați au subliniat eforturile anterioare eșuate ale UE de a-și consolida capacitatea de apărare. Aceștia au salutat noua Busolă strategică de asigurare a securității în UE și au îndemnat la un efort comun pentru a promova Uniunea Europeană a Apărării, dar au solicitat eforturi din partea tuturor statelor membre pentru a-și transforma angajamentele în realitate. Aceștia au subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să reducă utilizarea gazului și petrolului rusesc, să investească mai mult în tehnologiile ecologice și în stocarea energiei și să introducă un sistem adecvat de migrație pentru primirea și partajarea responsabilității pentru refugiați.
Unii membri au subliniat că investițiile în securitate înseamnă mai mult decât simpla cheltuire a banilor pentru armată. Acestea includ, de exemplu, sprijin pentru infrastructura critică, reziliența cibernetică și accelerarea tranziției verzi. Alții au solicitat sancțiuni mai eficace împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a oligarhilor săi, o mai mare transparență fiscală și necesitatea de a încetini cursa înarmării.