Reducerea numărului inspectorilor de muncă și a inspecțiilor crește riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor  

Mai mult de un milion dintre victimele de COVID-19 din Europa au contractat virusului la locul de muncă

Numărul inspecțiilor la locul de muncă și al inspectorilor de muncă a scăzut continuu în ultimul deceniu. În România, numărul inspectorilor de muncă este la jumatate comparativ cu acum 10 ani, deși numărul angajaților nu a variat semnificativ.

O nouă cercetare a Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), data publicității de CNS Cartel Alfa, arată că în ultimul deceniu numărul inspecțiilor pentru siguranța locurilor de muncă a scăzut cu aproximativ 20% la nivel european, de la 2.2 mil. de controale anual, la 1.7 mil.

Inspecțiile la locul de muncă au început să fie din ce în ce mai rare, inclusiv în țări precum Germania sau Franța. Cu toate acestea, tendința nu este identică în toate țările europene, pentru că sunt și state precum Austria, Slovacia sau Cehia care și-au păstrat sau chiar mărit în această perioadă capacitatea de control în zona relațiilor de muncă.

Reducerea este însă drastică în unele țări, printre care și România, unde numărul inspecțiilor a scăzut cu peste o treime (-37%). Diminuarea inspecțiilor la locul de muncă a coincis în general și cu reducerea numărul inspectorilor de muncă. Și în această privință, România se află în top, cu cea mai mare reducere numerică de personal, Inspecția Muncii pierzând într-un deceniu aproape jumătate din inspectorii de muncă (de la 1948 inspectori de muncă în anul 2010, la 1079 în 2019).

Analiza făcută de ETUC referitoare la scăderea inspecțiilor la locul de muncă este publicată astăzi, cu ocazia Zilei Internaționale a Sănătății și Securității în Muncă. În cadrul acestei zile, sindicatele îi comemorează pe cei care au murit la locul de muncă în decursul ultimului an și atrag atenția asupra faptului că sănătatea și securitatea la locul de muncă reprezintă un drept fundamental al lucrătorilor: „Fiecare lucrător are dreptul la condiții de muncă care îi respectă sănătatea, siguranța și demnitatea” (Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 31). Legislația UE, prin Directiva-cadru privind securitatea și sănătatea în muncă, 1989 obligă angajatorii să ofere locuri de muncă sănătoase și sigure, solicită ca toți lucrătorii să fie protejați de legislația în materie de sănătate și siguranță, și asigură lucrătorilor dreptul la informare și consultare cu privire la sănătate și siguranță și la desemnarea reprezentanților pentru sănătate și securitate în muncă.

Aceasta înseamnă că angajatorii sunt responsabili pentru riscuri evidente, cum ar fi expunerea la substanțe periculoase, ridicarea de greutăți sau mișcări repetitive, precum și alte riscuri mai puțin recunoscute, cum ar fi stresul profesional sau hărțuirea.

Mai mult de un milion dintre victimele de COVID-19 din Europa au contractat virusului la locul de muncă, iar mai mult de 100.000 de oameni încă mor anual din cauza cancerului provocat de condițiile de muncă la care sunt supuși. De asemenea, numărul de accidente fatale la locul de muncă a fost în continuă creștere în ultimii ani.

În 2018, cele mai recente date ale Eurostat, România înregistra 4.33 accidente fatale la 100.000 de angajați, situându-ne pe primul loc în Europa, comparativ cu media de 1.77 accidente la 100.000 de persoane angajate.

Reducerea numărului de inspecții la locul de muncă a lăsat întreprinderile mai puțin pregătite în fața crizei provocate de pandemia de coronavirus. Grupurile cele mai vulnerabile au fost femeile, persoanele tinere și migranții. De asemenea, numărul mai mic de inspectori face mai dificilă întoarcere la muncă într-un mediu sigur.

CNS Cartel ALFA cere, alături de sindicatele europene, recunoașterea COVID-19 ca boală ocupațională, pentru a putea pune în aplicare măsuri de siguranță mai puternice și mai stricte. Această recunoaștere ar permite mai multă protecție și mai multe resurse disponibile pentru inspectorii la locul de muncă.

Tabel: