Acasă Cultura România, 70 de ani în UNESCO

România, 70 de ani în UNESCO

image description

Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație, joi, 2 iulie a.c., emisiunea de mărci poștale România, 70 de ani în UNESCO.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a fost înființată în anul 1945. Din 27 iulie 1956, printre membrii UNESCO se numără și România.

Scopul organizației vizează menținerea păcii și a securității internaționale, contribuind, prin educație, știință, cultură și comunicare, la colaborarea între națiuni pentru asigurarea respectului universal al justiției, al legii, al drepturilor omului și al libertăților fundamentale pentru toți, indiferent de rasă, sex, limbă și religie, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite.

Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale și un plic „prima zi”, promovează cu mândrie patru dintre obiceiurile și manifestările tradiţiei românești, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO: doina (octombrie 2009), ceramica de Horezu (decembrie 2012), scoarța (decembrie 2016), cea mai recentă fiind cobza, înscrisă în decembrie 2025.

Doina (valoarea nominală de 6,50 lei)  este una dintre creaţiile literare reprezentative, specific românească, care îmbogăţește folclorul alături de basme, balade etc. Ca specie literară, doina este o operă lirică în versuri în care se exprimă o gamă largă de sentimente (de dor, de jale, de dragoste) caracterizate printr-o deosebită profunzime și care se interpretează pe o melodie.

Realizarea ceramicii de Horezu (valoarea nominală de 11 lei) este un meșteșug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţii cât și de femeile din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat și udat, frământat, tescuit și amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roșiatice de Horezu. Femeile sunt cele care decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea și talentul de a combina formele și culorile definesc personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii și variază de la maro închis, roșu, verde și albastru până la celebrul ivoriu de Horezu, iar simbolurile reprezentate sunt peștele, șarpele, cocoșul, pomul vieţii, frunza de stejar.

Categorie de referinţă a creaţiei populare românești, scoarţa (valoarea nominală de 16 lei) se integrează în marea familie a ţesăturilor din lână, utilitar-decorative, destinate protejării și înnobilării spaţiului de locuit.

În România, ţesutul scoarţelor are o tradiţie ancestrală. Denumirea este de origine latină, amintind de funcţia lor primară, similară scoarţei de molid utilizate în trecut la izolarea caselor cu pereţii din bârne.

Originalitatea, unitatea și valoarea artistică a scoarţelor românești se datorează competenţei tehnologice a femeilor care le-au lucrat, generaţie după generaţie și ingeniozităţii cu care ele au integrat în compoziţiile decorative, motive și simboluri de largă circulaţie în spaţiul european și extra-european.

Ţesutul scoarţelor se face în războiul orizontal sau în cel vertical prin întrepătrunderea firelor de lână. Operaţiile pregătitoare ţesutului – sortatul și prelucratul manual al fibrelor textile, urmate de urzitul și năvăditul firelor – sunt operaţiile care pun baza viitoarei ţesături.

Înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial UNESCO subliniază valoarea artistică și culturală a cobzei (valoarea nominală de 6 lei), precum și rolul său social. Făurită de meșteri locali, folosită ca instrument muzical de bază, alături de vioară, în comunități rurale și urbane, de interpreți din generații diferite, cobza contribuie la coeziunea comunitară, la transmiterea intergenerațională a repertoriului muzical tradițional și la consolidarea identității culturale. Faptul că din ce în ce mai multe femei și fete cântă la acest instrument marchează și o evoluție semnificativă în ceea ce privește egalitatea de gen și diversitatea în domeniul artistic.

Romfilatelia mulțumește partenerilor instituționali  – Comisia Națională a României pentru UNESCO, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Național al Țăranului Român – pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea este disponibilă de joi, 2 Iulie a.c., în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/