România va deține vreme de doi ani, alături de Norvegia, rolul de punct de contact NATO la Tokyo.
Încă din anii ’90, NATO a dezvoltat o rețea de ambasade – puncte de contact ca să susțină relațiile cu partenerii Alianței.
De aceea, în fiecare țară parteneră, una sau mai multe ambasade de state NATO au rol de informare și comunicare a politicilor Alianței. Însă nu este vorba doar de diplomație publică, pentru că ambasadele care servesc drept puncte de contact oferă sprijin pentru punerea în practică a unor activități convenite cu partenerii Alianței.
Punctele de contact trebuie să redacteze rapoarte politice, să monitorizeze presa și, de exemplu, sondaje de opinie. Foarte important, mai ales acum, este că ambasadele puncte de contact NATO contribuie la contracararea amenințărilor informaționale prin identificarea, monitorizarea și raportarea discursurilor sau temelor din spațiul public menite să submineze Alianța și parteneriatele cu țările-gazdă.
La evenimentul de la Tokyo a participat secretarul de stat Ana Tinca, în contextul în care luna viitoare se împlinesc și doi ani de parteneriat strategic cu Japonia.
Japonia, ca partener al României, dar și al NATO, a căpătat o greutate tot mai mare pe fondul războiului Rusiei în Ucraina și al alianței Moscovei cu China și Coreea de Nord, dar și în contextul în care Uniunea Europeană a început să acorde o atenție mai mare zonei Indo-Pacific, chiar dacă nu la nivelul de preocupare al Statelor Unite.
Mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO este exercitat pe perioade de câte doi ani. După aderarea la NATO, România a exercitat responsabilități CPE în R. Moldova, Azerbaidjan, Georgia, Iordania, Kuwait și Finlanda.
