România cere Comisiei reevaluarea stării de conservare a populației de urs brun în Europa

Ministrul Mediului Mircea Fechet susține în cadrul Consiliului de Mediu o necesitatea reevaluării stării de conservare a populației de urs brun în Europa. În intervenția referitoare la gestionarea populațiilor de urs brun din Europa oficialul român subliniază eforturile României privind management conservare a carnivorelor mari, inclusiv a ursului brun, despre care experții IUCN (International Union for the Conservation of Nature) apreciază că este într-o stare favorabilă de conservare, cu populații stabile sau chiar în creștere și risc scăzut de vulnerabilitate. ”România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populație de urs din Europa, ba mai mult de atât, să asigure condițiile ca aceasta să prospere. În Munții Carpați trăiesc aproximativ 6.400 – 7.200 de exemplare, peste 40% din urșii Europei, însă această bogăție a biodiversității începe să amenințe cea mai de preț bogăție a unei țări – populația. Trebuie să înțelegem că, indiferent de circumstanțe, viața omului are prioritate”, arată Mircea Fechet.

Statisticile Ministerului Mediului arată că în România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 persoane au fost desfigurate. În numai 5 ani s-au înregistrat 6.400 de apeluri de urgență prin care s-au sesizat atacuri asupra omului, numai în 2021 fiind peste 1.500 apeluri. Prin urmare, România cere Comisiei să aplice prevederile Directivei Habitate pentru reevaluarea stării de conservare a celor 10 populații de urs brun din Europa, iar pe baza datelor obținute să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecție.

În discuțiile privind obiectivul climatic al Europei pentru 2040, România salută demersul Comisiei de a prezenta o evaluare cât mai comprehensivă a direcțiilor de acțiune pentru atingerea neutralității climatice, subliniind însă că tranziția trebuie să fie echitabilă și incluzivă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate, de eficiența costurilor, competitivitatea industriei, prețuri accesibile la energie și flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanțele naționale diferite. Din acest punct de vedere, instrumente financiare trebuie distribuite echitabil între regiuni.

În ceea ce privește deșeurile alimentare, obiectivele de dezvoltare durabilă presupun eforturi în mai multe sectoare, investiții în infrastructură și tehnologie și o schimbare în comportamentul consumatorilor și în practicile de afaceri.

Referitor la deșeurile textile ministrul român a arătat că este necesară folosirea unitară a conceptelor, pentru că România se confruntă cu problema transporturilor de deșeuri textile mascate și propune criterii unitare pentru dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand.

„Direcția în care merg discuțiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esențiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de «fast fashion», care a câștigat popularitate în industria modei (haine la prețuri mici și în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conștientizarea consumatorilor și cooperarea globală. Această abordare cu mai multe fațete poate atenua în mod semnificativ impactul deșeurilor textile asupra mediului”, a conchis Mircea Fechet.

Referitor la reziliența în ceea ce privește managementul apei ministrul Mircea Fechet a subliniat că, România stimulează scăderea consumului de apă și încurajează reutilizarea apei oriunde este posibil, dar că pentru reducerea efectelor inundațiilor trebuie cooperare transfrontalieră.