Acasă Politic România, în continuare sub media europeană la reprezentarea femeilor în politică

România, în continuare sub media europeană la reprezentarea femeilor în politică

Doar 9% prezență feminină în consiliile locale

Datele oficiale pentru anul 2025, furnizate de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) și analizate de Monitorul Social după un proiect al Fundației Friedrich-Ebert România, conturează un tablou îngrijorător al reprezentării femeilor în politica românească. România se află constant în ultimele poziții ale clasamentelor europene, indiferent că vorbim despre Parlamentul European, Parlamentul național, administrația locală sau structurile decizionale județene.

În Parlamentul European, România ocupă penultima poziție în Uniunea Europeană, cu 15,2% femei europarlamentar, mult sub media europeană de 38,6%. Diferența față de statele nordice, unde reprezentarea femeilor depășește sau atinge paritatea, este nu doar statistică, ci profund structurală și politică.

Aceeași tendință se regăsește și în Parlamentul României, unde 22% dintre deputați și senatori sunt femei, plasând țara noastră pe antepenultimul loc în UE, într-un context în care media europeană depășește 33%.

La nivel local, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reprezentarea femeilor în consiliile locale, cu un procent de 8,9, de aproape patru ori mai mic decât media UE. Doar 6,5% dintre primarii din România sunt femei, iar în consiliile județene, reprezentarea feminină rămâne sub media europeană, cu discrepanțe majore între județe și cu zone în care prezența femeilor în forurile decizionale este aproape simbolică.

Aceste cifre nu sunt simple statistici. Ele reflectă un deficit de democrație internă, o funcționare ineficientă a mecanismelor de promovare a egalității de șanse și persistența unor bariere structurale și culturale care limitează accesul femeilor la puterea politică, atenționează deputatul PSD Rodica Nassar.

România nu își mai poate permite să trateze participarea femeilor în politică drept o problemă secundară. Este nevoie de voință politică, de mecanisme clare și de o schimbare de mentalitate, astfel încât femeile să nu mai fie excepția, ci o prezență firească în toate nivelurile decizionale, mai spune Nassar.