Comisia Europeană a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) privind România. La 10 ani de la instituirea MCV, Comisia a făcut un bilanț al măsurilor întreprinse de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, al realizărilor, al provocărilor nedepășite încă și al acțiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.
Prim-vicepreședintele Timmermans a declarat: ”În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE și a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendința pozitivă constatată în ultimii trei de a lupta împotriva corupției și de a apăra independența sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat și în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri care mai trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și, în consecință, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker. Viteza acestui proces depinde de rapiditatea cu care autoritățile române pot întreprinde, într-un mod ireversibil, măsurile rămase, astfel încât să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea și garanțiile interne necesare pentru a duce la bun sfârșit reformele necesare și pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”.
Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 și 2016 au evidențiat o tendință pozitivă și un bilanț care indicau progrese importante și sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendință este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanț solid al instituțiilor judiciare și un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupției. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele și-au încetinit ritmul și au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV și alte domenii ale dreptului UE. Cu toate acestea, o serie de aspecte esențiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluționate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esențiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea și răspunderea autorităților române și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.
Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar și va evalua progresele realizate către sfârșitul anului 2017.
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007.
Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților române. Rapoartele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează IP/17/130 în mod aprofundat fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.
Comisia analizează măsurile luate de autoritățile române, bazându-se pe un dialog continuu între autoritățile române și serviciile Comisiei. De asemenea, rapoartele s-au bazat pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu specialiști independenți și au ținut seama de diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.
Raportul anterior privind MCV a fost publicat la 27 ianuarie 2016. Noul raport se referă la perioada scursă de atunci și prezintă o evaluare globală a progreselor înregistrate în cei 10 ani de la instituirea MCV. Următorul raport oficial va fi prezentat, probabil, la sfârșitul anului 2017.
Laude pentru DNA și Curtea Supremă
Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate, avertizează Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) referitor la progresele în domeniul justiţiei. Comisia precizează că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.
În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.
”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.
Potrivit documentului, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză”.
”În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice. Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.
Executivul european subliniază că ”legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.
”Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizează Comisia.
Prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice
CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.
În raport se mai arată că Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO19. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, mai recomandă CE.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la toate nivelurile, Comisia Europeană consideră că prevenirea corupţiei are un nivel încă scăzut şi nu constituie încă o obligaţie centrală consacrată a administraţiei publice.
Noua Strategie naţională anticorupţie (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potenţialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupţiei dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător şi monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susţinerea acestor eforturi, se arată în document.
În opinia CE, prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice.
Comisia Europeană recomandă continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016.
CE spune că ministrul Justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
Executivul european recomandă asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.
Președintele salută și atenționează
Preşedintele Klaus Iohannis salută faptul că raportul Comisiei Europene recunoaşte progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu privire la consolidarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, însă atenţionează asupra îngrijorărilor formulate în document cu privire la faptul că cele două proiecte de ordonană de urgență puse în consultare publică de Guvern ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
”Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV şi a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil. Raportul MCV confirmă că România a menţinut un parcurs sustenabil în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menţionată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV”, se arată în comunicat.
”Finalizarea MCV depinde şi de evitarea unor dezvoltări negative care ar pune sub semnul întrebării progresele care au fost obţinute până în prezent de România. Guvernul României şi actuala majoritate parlamentară trebuie să înţeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei vor contribui la consolidarea statului de drept şi ridicarea MCV”.
ANI a pus umărul semnificativ ca Raportul MCV să fie pozitiv
Raportul publicat de Comisia Europeană cu privire la progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), reconfirmă faptul că România a făcut progrese substanțiale în privința obiectivului de referință nr. 2, iar ”Agenția Națională de Integritate poate fi considerată o instituție consacrată, cu un bilanț de activitate semnificativ”.
”Documentul apreciază faptul că România dispune de un cadru legal cuprinzător în materie de integritate pentru funcționarii publici, iar Agenția Națională de Integritate este recunoscută ca o instituție independentă, care pune în aplicare aceste norme. Experții Comisiei mai notează că bilanțul ANI în ceea ce privește investigarea incidentelor de integritate s-a îmbunătățit în mod treptat, rezultatele fiind în mod constant semnificative începând cu anul 2013, tendință care a fost confirmată în anul 2016. Raportul vorbește și de măsurile de prevenție adoptate de Agenție în contextul organizării alegerilor din anul trecut, precum și de inițiativa de a lansa cursul postuniversitar „Integritate Publică și Politici Publice Anticorupție”, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate acestea, observația cu privire la” „rezistența la punerea în aplicare a rapoartelor Agenției, chiar și atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească” este reluată și în raportul dat publicității astăzi. Comisia mai notează faptul că ”pachetul de legi în care se definesc situațiile de conflict de interese și incompatibilitățile pentru funcționarii publici și pentru funcționarii publici aleși sau numiți a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susțină caracterul sustenabil al reformelor, deși în anii 2015 și 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate”.
Potrivit raportului, este important să se mențină în continuare rezultatele ANI, să se consolideze acceptarea publică a normelor de integritate și să pună accentul pe acțiuni preventive, în special pe asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT.
