Marile forte financiare se află permanent în conflict, chiar dacă omul de rând nu este informat despre acest aspect, viața cotidiană oferindu-i alte priorități. România, după anul 2000, nu a mai avut parte de falimente bancare, doar șocul valutar, trecut cu bine până la urmă, dându-i frisoane. În rest, tranzacții și fuziuni între bănci au loc mereu, în funcție, bineînțeles, de marile intersese ale grupurilor financiare care conduc lumea.
Un material publicat de enational.ro lasă loc din nou la o serie de interpretări privind marile mișcări de pe piața bancară.
Lumea se află într-o profundă mișcare, lucru vizibil pe zi ce trece. Însă, dincolo de declarațiile oficiale ale liderilor mondiali, fie ele unele pacifiste sau belicoase, Marile Puteri sunt implicate într-un razboi financiar pe viațță și pe moarte. Pentru că, la urma urmei, se pare că, totuși, banii sunt tot ceea ce contează. Iar miza acestor mișcări geopolitice fără precedent în ultimul sfert de veac, cel puțin de la sfârșitul ”Războiului Rece”, este una uriașă. Pentru că, scrie sursa citată, acum se trasează practic liniile de demarcație ale noilor sfere de influență bancară. Iar ”linia roșie” care desparte interesele geostrategice ale marilor jucători din finanța mondială străbate tocmai teritoriul țării noastre. Lucru care se va vedea, mai curând decât prevăd mulți, de abia după ce această ”falie” va declanșa un tsunami devastator, care va clătina din temelii actuala organizare a sistemului bancar românesc.
Totul pentru a se face loc noilor lanțuri bancare care vor prelua controlul capitalului străin care va fi investit pentru reconstrucția României, dupa finalizarea ”marii curățenii” a clasei politice și a administrației românești.
Se ”plantează” noi bănci
Structurile specializate în apărarea siguranței naționale nu au cum să nu urmărească în aceste vremuri tulburi, cu maximum interes, rediscutarea celui mai fierbinte subiect al zilei, cel cu privire la trasarea noilor zone pe care marile forțe bancare ale omenirii urmează sa le preia, cel mai probabil pentru următoarea jumătate de veac. Pentru că, după cum analiștii o știu foarte bine, când un stat se extinde, atunci una dintre măsurile prioritare ale acestuia este cea de plantare a lanțului de bănci cu care poate lucra, pentru a susține piața financiară pe care o cuceresc. De fapt, este exact procesul care a început să se desfășoare și la noi, chiar daca opinia publica înca ”poate dormi liniștită”, știind că Banca Națională veghează la bunul curs al leului. Iata însă că sunt mize care depășesc până și posibiliățile de autoapărare ale BNR-ului, lucru dovedit și de ultimele mișcări, chiar dacă extrem de ”finuțe”, de pe piața bancară românească. Pentru că deja au început mișcările: o importantă bancă s-a retras, alta a preluat acționariatul majoritar, deși există informații că nu ar reprezenta decât interesele adevăratului viitor proprietar, în timp ce o altă unitate bancară de elită se află în mijlocul unui scandal de corupție fără precedent. Și, după cum susțin sursele enational.ro, toate acestea pentru că trebuie să ne așteptăm ca două noi lanțuri bancare să intre în forță în România, în încercarea de a prelua practic controlul fluxului financiar.
Desigur că prima impresie nu poate fi decât că americanii sunt cei care au pus ochii pe sistemul bancar românesc. Nu mai reprezintă un secret pentru nimeni, ne aflăm încă sub cupola lor politică. În schimb, din punct de vedere economic, se pare că încă nu s-a decis definitiv cine își va lua partea leului din operațiunea de participare la reconstrucția economiei și finanțelor din România. Mai ales că, din păcate, crudul adevăr este că până acum, la ”marea furăciune” din țara noastră au participat cam toți cei care au putut. Totuși, să nu uităm că, în fond și la urma urmei, despre Statele Unite ale Americii se tot afirmă că au la dispoziție atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și că practic marea majoritate a banilor tranzacționați la nivel mondial trec prin America, de-abia după aceea ajungând la destinatar.
Marele pas chinezesc
Un alt scenariu tot mai luat în seamă privind adevărata identitate a celor doua noi lanțuri bancare care vor să preia din mers sistemul bancar românesc se referă la interesele strategice ale chinezilor și rușilor. Cei din urmă, printr-o reputată bancă internațională, care are însă acționariat majoritar rusesc.
Mult mai intersante sunt însă lucrurile în ceea ce-i privește pe chinezi. Cei despre care se spune că sunt deja în negocieri avansate și că ar fi făcut chiar unele angajamente vizând preluarea mascată, prin intermediari, a unor bănci care deja funcționează pe piața românească. Iar dacă această mișcare se va produce și China va face acest mare pas, penetrând sistemul nostru bancar, multe, foarte multe dintre băncile existente acum vor da faliment, pentru că nu vor reuși să facă față concurenței reprezentate de lanțul bancar care va avea de fapt în spate imensa forță financiară a însuși statului chinez. Cel care nu va investi la noi fără o bancă a lor, prin care să ruleze propriul capital de investiții.
În schimb, autoritățile românești au deja aprobate, pentru refacerea infrastructurii mai ales, nenumărate proiecte pe fonduri europene. În plus, am finalizat și ”masterplanul” în Transporturi, tot în formula finanțării exclusiv europene. Iar odată semnate toate aceste documente, este exclusă din start participarea capitalului chinezesc. Cu toate că, la mult trâmbițatul Forum al cooperării economice dintre China și țările din Europa Centrala și de Est, desfășurat chiar la București, premierul Victor Ponta a promis îndeplinirea acestei condiții obligatorii a investitorilor chinezi. A făcut-o probabil din bună credință, dar fără a fi prea bine informat că acest lucru este aproape imposibil. Așa că noul ”partener strategic” economic va încerca să forțeze lucrurile, acționând pe cont propriu pentru impunerea propriei bănci. Fie ea si una sub ”acoperire” internațională.
Atenție sporită la războiul valutar mondial!
În altă ordine de idei, România trebuie să fie cu ochii în patru și când e vorba de războiul valutar mondial în care diferitele state ale lumii îşi manipulează monedele pentru a câştiga un avantaj competitiv şi din cauza căruia dobânzile europene sunt sub zero. Se spune că acest război va reveni în forţă în această vară, ațâţat de eforturile disperate ale Japoniei de a-şi repune economia în mişcare, iar odată cu el va reapărea pericolul deflaţiei în Occident, spun analiştii, citați de Ziarul Financiar
Rezerva Federală americană, care îşi vede dolarul devenind mult prea puternic, şi Banca Centrală Europeană, care urmăreşte devalorizarea euro pentru a ajuta economiile mai slabe din zona euro, sunt deja angajate în acest război şi va trebui să contraatace în vreun fel, şi mai grav, China, cea mai mare economie emergentă a lumii, ar putea fi forţată să se implice.
De la începutul anului, mai mult de 20 de bănci centrale, în frunte cu BCE şi Banca Japoniei, şi-au relaxat politica monetară în condiţiile în care fiecare încearcă să-şi facă moneda mai ieftină decât a celuilalt. Recent, yenul japonez a atins cel mai redus nivel faţă de dolar din ultimii 13 ani în contextul în care Banca Japoniei derulează un program colosal de achiziţii de active pentru a scoate economie dintr-un ”deceniu pierdut“.
Oficialii Fed au pornit deja un război al discursurilor, vorbind explicit despre puterea dolarului ca despre un factor care afectează exporturile, inflaţia şi creşterea economică. Vorbelor le vor urma manevre de politică monetară, a explicat economistul Nouriel Roubini într-o analiză publicată de Project Syndicate.
Dacă o ţară rămâne cu o monedă mai puternică în comparaţie cu alte valute, economia ei ar putea începe să fie erodată de deflaţie deoarece populaţia şi companiile vor prefera importurile ieftine în locul ofertei interne scumpe. Datele macroeconomice din acest an arată că în cele mai multe economii preţurile cresc foarte slab. Zona euro abia a ieşit din deflaţie. Iar analiștii cred că SUA au început deja să importe deflaţie din Japonia.
Dolarul a atins anul acesta cel mai ridicat nivel din 2003 faţă de un coş alcătuit din cele mai importante valute ale lumii. FED pare să fie singura bancă centrală care urmăreşte să ”normalizeze“ politica monetară şi să majoreze dobânzile. Unii analişti spun, însă, că în acest an banca centrală a SUA ar putea reintra în ”jocul devalorizării“.
O luptă, chiar şi valutară, poate fi câştigată în mai multe moduri, scrie Bloomberg. Unul este rănirea adversarului, adică ceea ce combatanţii din războiul monetar fac acum Americii, care a pornit acest război. Altul este cucerirea de teritoriu, adică ceea ce China face acum. Moneda chineză acaparează tot mai mult din piaţa globală. China îşi promovează, la propriu, moneda prin reclame în străinătate amplasate în aşa fel încât să se asigure că oricine aterizează pe vreunul dintre cele mai aglomerate aeroporturi află avantajele tranzacţiilor în yuani sau renminbi. Sunt zvonuri care spun că dolarul îşi pierde statutul de monedă preferată pentru rezervele valutare, dar acestea sunt exagerate. Moneda americană pierde teren, dar încă domină, având o pondere de 62% în rezervele valutare mondiale, potrivit FMI. În 2001, ponderea era de 72%, mai scrie Ziarul Financiar. – VLAD CRISTEA
