A început încă o săptămână ”decisivă” pentru noua Lege a salarizării unitare în sectorul public. Legea, modificată de mai multe ori de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, este respinsă categoric de toate sindicatele, dar și de partidele de opoziție. Sunt puține șansa ca aceasta să fie dezbătută în Parlament și promulgată până la 31 august, iar ministrul Pîslaru încearcă acum să spună că pentru Comisia Europeană ar fi suficientă acum și o înțelegere asupra unui draft care să fie depus în Parlament.
CNS „Cartel ALFA”, CNSLR- Frăția, CSDR, CNS „Meridian” și BNS resping actuala formă a proiectului Legii salarizării unitare și atrag atenția că ceea ce prezentat public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale.
”În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale”. Arată sindicatele.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
De asemenea, plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. Spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, de exemplu, riscă să nu poată acorda sporuri peste acest plafon, chiar dacă personalul are dreptul la un nivel superior potrivit Anexei II. Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic.
”Respingem și modul de elaborare a proiectului. Dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații. O lege care afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social!
În sănătate, deficitul de personal, condițiile dificile și responsabilitatea muncii cer o salarizare corectă și predictibilă. Protestele salariaților au avut motive reale și exprimă nemulțumiri acumulate.
În educație, situația este cu atât mai gravă cu cât acest sector a avut cel mai mult de suferit în ultimul an. După greva generală din 2023 și angajamentele asumate atunci, inclusiv prin acte normative, personalului din învățământ i se ignoră acum drepturile și așteptările legitime. Repoziționarea corectă a grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic trebuie respectată, nu abandonată.
În asistența socială, solicitările sectorului au rămas în mare parte fără răspuns, iar reducerea valorii de referință poate agrava problemele existente, inclusiv salariile insuficiente și deficitul de personal.
În cultură, proiectul menține o poziționare salarială profund dezechilibrată: sunt favorizate funcțiile de conducere, în timp ce munca specialiștilor rămâne insuficient recunoscută. Diferențele față de alte familii ocupaționale transmit mesajul că munca din cultură valorează mai puțin.
În administrația publică, creșterile prezentate pentru anumite categorii nu reprezintă o majorare generală, ci sunt legate de noile trepte pentru funcția de consilier superior și pot fi accesate doar de o parte dintre salariați.
În sectorul sanitar-veterinar, educație, justiție și celelalte familii ocupaționale, grilele trebuie analizate în raport cu pregătirea, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă. Nicio categorie nu trebuie sacrificată pentru a crea aparența unei reforme.
În forma actuală, unele categorii primesc corecții, altele sunt menținute, iar altele pierd prin reducerea valorii de referință. În anumite sectoare se creează avantaje pentru funcții sau trepte accesibile unui număr limitat de persoane. Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie.
Salariații nu au nevoie de spectacol politic sau de folosirea subiectului pentru alimentarea anxietății publice. Au nevoie de o lege corectă. Partidele parlamentare trebuie să înțeleagă că această lege nu este despre un jalon, o bifă administrativă sau o sumă de bani, ci despre oamenii care țin în funcțiune spitale, școli, servicii sociale, instituții de cultură, administrații publice, servicii sanitar-veterinare, sistemul judiciar și celelalte servicii publice.
Cele cinci mari confederații sindicale arată că un Guvern demis nu poate decide viitorul salarizării prin negocieri purtate în afara mandatului și faptul că un Guvern aflat într-o astfel de situație angajează România în politici publice pentru care nu are mandat ridică serioase probleme de natură constituțională și democratică.
Prin urmare, sindicatele cer
- retragerea actualului proiect al Legii salarizării,
- reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline,
- un mecanism real și transparent de dialog social, cu participarea efectivă a organizațiilor sindicale la elaborarea grilelor și principiilor salariale,
- stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie și actualizarea anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii,
- eliminarea mecanismelor care permit plafonarea arbitrară a drepturilor salariale recunoscute prin lege,
- eliminarea discriminărilor dintre familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți care să reflecte pregătirea profesională, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă.
- analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu federațiile sindicale reprezentative din fiecare sector
- garantarea faptului că nicio categorie nu pierde putere de cumpărare și nu sunt accentuate discrepanțele salariale existente.
Cel mai probabil marți liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare vor avea o nouă discuție la Palatul Cotroceni, dar după cum stau lucrurile nu sunt indicii că legea, în actuala forma, va fi asumată de cineva în Parlament. Ministrul Pîslaru atenționează că indiferent de guvernul care va veni o asemenea lege trebuie să se încadreze în actuala anvelopă salarială pe care a propus-o și că promisiunile fără acoperire nu își au rostul acum. El face trimitere la informațiile tot mai frecvente privind un guvern minoritar al PSD, susținut de UDMR, minorități, o parte din PNL și celelalte facțiuni din Parlament.
