”Săracii” șefi din energie!

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că nu va semna descărcarea de gestiune (bugetele de venituri și cheltuieli) pentru companiile din subordinea ministerului dacă acestea nu vor respecta principiile de eficientizare precum reducerea posturilor de conducere sau a cheltuielilor cu salariile.

”De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acționari majoritari sau 100%, și regiilor, și le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat și o țintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare șamd”, a declarat ministrul Energiei, duminică, la Digi24.

El a arătat, de asemenea, că a solicitat companiilor reducerea cheltuielilor cu sponsorizările arătând că există o societate care a cheltuit 16 milioane de lei, anul trecut, pentru sponsorizări. Ministrul a susținut că societatea în cauză este Hidroelectrica și a precizat, însă, că ”nu a dorit să îi scoată la tablă” pentru că oamenii acolo își fac treaba ‘destul de bine’.

”Noi, ca acționar, avem pârghii să impunem acest lucru și le-am comunicat acestor companii că nu voi semna bugetele lor de venituri și cheltuieli până nu vor respecta aceste principii de eficientizare. La nivelul companiilor am dori să economisim un miliard de lei în urma acestor măsuri”, a explicat Burduja.

Mai mult, ministrul de resort a anunțat că în aproximativ două luni pe site-ul Ministerului Energiei se vor putea analiza date referitoare la companiile din subordinea instituției.

”Lucrăm la un portal de transparență și cred că va fi o premieră. Pe site-ul Ministerului Energiei, într-o lună și jumătate două luni, veți putea intra, selecta compania și să vedeți acolo exact ce cheltuieli au, ce sporuri au, ce contracte are conducerea, declarații de avere, contracte de achiziție, toate sponsorizările”, a mai spus Burduja.

Luni dimineața salariații ELCEN au declanșat acțiuni de protest împotriva reducerii cheltuielilor. Ministrul Energiei a cerut salariaților să nu pună în pericol furnizarea apei calde și căldurii în București: ”În tot ceea ce facem, respectăm legea, respectăm munca cinstită și cheltuirea corectă a banului public. Asta solicităm tuturor partenerilor sociali. Nu vom ezita să aplicăm prevederile legale și să asigurăm serviciul public de producție a agentului termic pentru bucureșteni. Am avut și avem deschidere totală pentru un dialog constructiv și corect. Săptămâna trecută, în întâlnirea pe care am găzduit-o la Ministerul Energiei, am stabilit mai mulți pași, la care s-au angajat reprezentanții sindicatului și ai companiei. Așteptăm ca acești pași să fie făcuți, iar soluțiile potențiale explorate, în cadrul unor noi discuții. Am discutat, totodată, adresa pe care am înaintat-o tuturor companiilor din portofoliul ministerului energiei, inclusiv ELCEN, prin care am solicitat reducerea cheltuielilor. Vreau să fiu bine înțeles de toți cei care ar putea fi manipulați: nu sunt vizați oamenii din producție, din centrale, oamenii care își fac treaba. Sunt vizați cei care plimbă hârtii între birouri sau nu respectă programul de muncă”, spune Burduja.

Acesta subliniază că personalul administrativ este supradimensionat și nu va renunța la măsurile de eficientizare: ”Personalul administrativ este supradimensionat și, dacă asta îi supără pe reprezentanții sindicatului, îi anunț că nu vom da înapoi de la măsurile de eficientizare. Acestea vor însănătoși companiile și, până la urmă, vor genera condiții mai bune pentru toți cei care își doresc și merită să rămână. În orice caz, nu putem avea un dialog cu Bucureștiul luat ostatic. Reducerea cheltuielilor publice este absolut necesară, iar decizia de zilele trecute privind ratingul de țară ne arăta asta foarte clar. La nivel uman, pot înțelege nemulțumirile, dar nu pot accepta să nu se schimbe nimic în modul în care companiile cu capital de stat, multe dintre ele monopoluri, cheltuie fondurile. Apelul meu ferm și direct este ca aceste acțiuni de protest să nu pună în pericol furnizarea apei calde și căldurii în București. Nu este corect față de milioane de bucureșteni”, a transmis ministrul Energiei.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) a atras atenția asupra necesității unei reforme structurale și a unei schimbări majore în modul de funcționare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pe care a etichetat-o drept Super-Autoritate. Asociația reclamă structura supradimensionată a ANRE (61 de servicii, departamente și compartimente), comparabilă cu structura organizatorică a Parlamentului European (care are 20 de comisii și 44 de delegații).

APCE reclamă și veniturile salariale uriașe ale angajaților Autorității, care, conform Bugetului pe anul 2024 și a celui propus pentru 2025 (ORD.101/2024), ajunge, în medie, la 9.000 de euro pe lună (incluzând prime de asigurare de viață, sporuri și alte indemnizații), la care se adaugă un buget separat pentru conducere, în valoare de 25 de milioane de lei (aproape 10% din bugetul total al instituției).

Bugetul total anual al ANRE este de 52,5 milioane de euro, din care peste 60% este destinat salarizării celor 350 de angajați. O mare parte din fonduri – aproape 40 de milioane de euro – provin din taxe și tarife plătite de furnizorii și distribuitorii de energie și gaze naturale pentru eliberarea de licențe și autorizații anuale, adică de la cei pe care trebuie eventual Autoritatea trebuie să îi controleze și reglementeze.

ANRE susține că organigrama nu este atât de stufoasă, că are 28 de structuri organizatorice (direcții și servicii) cu funcții de conducere, dar anumite activități sunt organizate distinct la nivel de compartimente fără funcție de conducere (de exemplu, în domenii precum informații clasificate, audit intern, sănătate și securitate în muncă etc.) și că salariul mediu nu este de 45.000 de lei (9.000 de euro), ci de aproximativ 23.000 de lei (4.500 de euro – n.r.), pe care promite că le va păstra în 2025.