Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca, alături de partenerii săi, invită cetățenii să se alăture unei campanii pentru creșterea transparenței în consiliile județene, în contextul alegerilor locale care vor avea loc în 2016.
Rezultatele unei analize a depunerii rapoartelor de activitate la nivel național de către aleșii locali relevă următoarele concluzii: conformarea consilierilor aleși în mandatul 2012 – 2016 și/sau al consiliilor județene cu prevederile legale privind elaborarea și publicarea rapoartelor de activitate anuală stipulate în Legea 215/2001, Legea Administrației publice locale, este scazută – doar 40,73% dintre rapoarte pentru perioada 2012 – 2014 au fost depuse. Aproximativ o treime dintre aleșii locali nu au depus rapoarte de activitate pentru ultimii 3 ani de mandat. Mai mult, acestea nu sunt accesibile cu ușurință cetățenilor – pentru perioada 2012 – 2014, consiliile județene au publicat din oficiu pe paginile de internet doar 27.40% din totalul rapoartelor de a ctivitate care ar fi trebuit să fie disponibile, prin urmare 72,60% dintre acestea nu sunt publicate online. Mai mult, 14 consilii județene nu au publicat niciun raport de activitate pe paginile de internet pentru toți cei 3 ani de mandat analizați: Argeș, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Prahova și Teleorman. De asemenea, doar un sfert dintre consiliile județene din România au răspuns la solicitarea noastră depășind termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut de Legea 544/2001.
Se conturează o diferență între cele două tipuri de documente care se referă la aleșii locali la nivel individual gestionate de consiliile județene: declarațiile de avere și interese (care funcționează ca element de control, negativ) și rapoartele de activitate (care ar trebui să funcționeze ca element de informare, pozitiv). Regimul strict al sancțiunilor creat la nivel național în privința declarațiilor de avere și interese, face ca (cu foarte puține excepții) acestea să fie publicate din oficiu pe paginile web ale instituțiilor. În fapt, rapoartele de activitate sunt considerate a fi documente cu statut secundar, declară conf. univ. Cristina Stănuș, de la Facultatea de Științe Socio-Umane, Univ. Lucian Blaga, Sibiu. Această situație determină o calitate scăzută a democrației și actului de guvernare locală în ce privește transparența.
.
