Comisia Europeană prezintă miercuri, 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, în care definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.
Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital: ”Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătățirea situației economice și sociale din Europa. Mai rămân însă provocări importante cărora trebuie să le facem față și începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice. Este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele țări. Facem apel la toate statele membre să își reînnoiască eforturile pentru a consolida reziliența economiilor noastre și pentru a sprijini o creștere economică în egală măsură durabilă și favorabilă incluziunii. O mai bună direcționare a investițiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective”.
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: ”Actuala Comisie nu a precupețit niciun efort pentru a construi o Europă mai echitabilă, o Europă durabilă și favorabilă incluziunii, o Europă care nu lasă pe nimeni în urmă. Pilonul european al drepturilor sociale stabilește principii și drepturi pentru toți cetățenii UE și trebuie transpus la nivel național. Având în vedere schimbările rapide din sectorul ocupării forței de muncă, este esențial ca statele membre să continue reformele în ceea ce privește educația inițială și învățarea pe tot parcursul vieții, piața muncii și protecția socială”.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă: ”Odată cu acest ultim set de recomandări din pachetul de primăvară pe care îl publicăm în cursul mandatului nostru, ne reafirmăm angajamentul față de o aplicare inteligentă a Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta înseamnă că ne bazăm deciziile nu pe o aplicare mecanicistă sau legalistă a normelor, ci pe efectul acestora de impulsionare a creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a consolidării finanțelor publice. Experiența noastră de până acum ne confirmă faptul că această abordare este corectă: am îmbunătățit constant situația finanțelor noastre publice, fără să subminăm creșterea economică. Subliniem totodată astăzi necesitatea ca o serie de state membre să își continue și, dacă este cazul, să își intensifice eforturile de combatere a planificării fiscale agresive, în vederea asigurării echității pentru toți contribuabilii”.
Recomandările publicate oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Conținutul recomandărilor reflectă prioritățile generale stabilite în Analiza anuală a creșterii pentru 2019 și în recomandarea din 2019 privind politica economică a zonei euro., publicată în luna noiembrie. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.
Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.
Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor
De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.
S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.
Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.
Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate
Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.
În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).
Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere
Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru, în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.
Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Comisia a adresat astăzi, 5 iunie, un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.
Comisia a adoptat tot astăzi, 5 iunie, al treilea raport de supraveghere consolidată privind Grecia care este elaborat după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate inițiat pentru această țară în cadrul Mecanismului european de stabilitate. În raport se constată că într-o primă etapă după încheierea programului în august 2018, Grecia a făcut pași înainte promițători, dar remarcă faptul că punerea în aplicare a reformelor a încetinit în ultimele luni și că nu există o consecvență între anumite măsuri și angajamentele asumate față de partenerii europeni, ceea ce pune în pericol atingerea țintelor bugetare convenite.
În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.
În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma ”pachetului de iarnă”.
Recomandările publicate astăzi se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.
Etapele următoare
Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.
