Și, totuși, cine a câștigat alegerile?

PNL este câştigătorul politic al alegerilor locale, PSD e câştigătorul matematic, în timp ce USR PLUS e câştigătorul simbolic

Toate cele trei mari partide – PSD, PNL şi USR PLUS – şi-au revendicat victoria la alegerile locale. De fapt, au decupat doar bucata de adevăr convenabilă. Cum stau lucrurile în realitate? Adevărul pune rezultatele scrutinului în context: de unde au plecat partidele şi încotro se îndreaptă politic, matematic şi emoţional.

1. PNL a câştigat alegerile locale la vot politic – cu 34%. În primul rând, e o victorie a premierului Ludovic Orban, care a dus partidul la cel mai bun scor din ultimii 30 de ani. Deşi cifra nu e spectaculoasă, rezultatul obţinut de PNL vine după o guvernare în plină pandemie, care a accelerat erodarea, totul în contextul unei majorităţi ostile în Parlament. Prin urmare, preşedintele PNL e favorit pentru încă un mandat de premier, cu condiţia ca partidul să repete rezultatul la alegerile parlamentare din decembrie. Orice scor mai mic va fi o vulnerabilitate pentru Orban. Orice scor mai mare îl va obliga pe Klaus Iohannis să-l desemneze din nou premier pe liderul PNL. Deocamdată, Ludovic Orban nu are concurenţă în partid, însă orice pas greşit va deschide lupta internă de putere, mai ales că miza e majoră: PNL va fi la guvernare în următorii patru ani. Dacă ne uităm pe harta politică, liberalii au obţinut 17 Consilii Judeţene. Dar cu ce comparăm? În 2016, PNL a luat doar 8 judeţe, aşadar pare o victorie netă. Însă estimările făcute de liberali în campanie arătau că PNL va câştiga între 17 şi 23 de Consilii Judeţene. Aşadar, a fost atinsă doar limita de jos a pretenţiilor politice. De remarcat victoria simbolică din Vrancea, unde liberalii l-au răsturnat pe Marian Oprişan după un sfert de secol de domnie. Însă la Focşani, ministrul Dezvoltării Ion Ştefan nu a reuşit să-l învingă pe primarul în funcţie Cristi Misăilă, unul dintre locotenenţii lui Oprişan.

La capitolul reşedinţe de judeţ, în 2016, PNL bifa 14 mari primării. În 2020, liberalii au mai adăugat doar una în palmares, plus victoria lui Nicuşor Dan de la Bucureşti, unde PNL are meritul de a fi renunţat la orgoliul de a avea candidat propriu. Liberalii au pierdut trei fiefuri importante: Timişoara, Alba Iulia şi Braşov. Nicolae Robu, primarul ales în vremea USL, avea un avantaj de 10 procente la startul campaniei, însă comportamentul egolatru i-a îndepărtat până şi pe membrii PNL, care au pus ştampila pe Dominic Frtiz. La Alba Iulia, premierul Ludovic Orban a pierdut pe mâna lui Mircea Hava, fostul primar al oraşului, care a pariat pe un succesor mediocru, iar la Braşov vântul schimbării l-a măturat pe George Scripcaru după 16 ani de mandat. Însă toţi cei trei învinşi au obţinut procente apropiate de scorul partidului, iar PNL s-a impus la judeţ, semn că liberalii sunt în continuare puternici chiar şi în locurile unde au pierdut. Călcâiul lui Ahile rămâne în continuare Capitala, unde PNL a ieşit abia pe locul 3, după PSD şi USR PLUS. La nivel naşional, PNL a câştigat 1.237 de primari, potrivit numărătorii paralele, cu 150 mai mult decât în urmă cu patru ani. Este exact numărul de aleşi racolaţi de la PSD în buza alegerilor.

2. PSD a ieşit pe locul doi, însă matematic rămâne cel mai mare partid al ţării raportat la numărul de aleşi locali. Social-democraţii au pierdut aproape 300 de primării faţă de 2016, însă în total numără 1.438 de edili, cu 200 peste liberali. Explicaţia? Sistemul electoral într-un singur tur de scrutin, care a avantajat primarul în funcţie. Obiectivul lui Marcel Ciolacu a fost să menţină partidul pe primul loc în clasamentul naţional, deci şi-a atins ţinta, deşi armata de primari a mai fost diminuată. PSD a câştigat şi cele mai multe Consilii Judeţene: 20. Însă cu 8 mai puţin faţă de alegerile din urmă cu patru ani. E o victorie sau o înfrângere? În primul rând, în 2016, preşedinţii de Consilii Judeţene au fost aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. PSD a reuşit atunci să facă alianţe pe plan local cu ALDE, UDMR şi PMP, în timp ce liberalii au rămas în opoziţie. Anul acesta a fost vot direct, uninominal, după ce Guvernul Dăncilă a schimbat sistemul electoral la presiunea baronului Marian Oprişan. În mod ironic, Oprişan a pierdut pe mâna lui. Aşadar, comparăm un vot direct (2016) cu un vot indirect (2020). Însă, al fel ca în cazul primarilor, sistemul uninominal i-a avantajat pe preşedinţii de CJ în funcţie: resurse, notorietate, realizări (acolo unde a fost cazul). PSD a pierdut 8 judeţe pe care le controla, prin urmare e o înfrângere usturătoare. Comparativ, PNL şi-a dublat numărul de Consilii Judeţene, deşi a plecat cu şansa a doua.

La capitolul reşedinţe de judeţ, PSD a adunat 14 victorii, în special în Oltenia şi Moldova, cu cinci mai puţin faţă de 2016. Marea înfrângere a partidului a venit tocmai în Capitală, unde Gabriela Firea n-a reuşit să câştige al doilea mandat de primar. Totuşi, PSD a obţinut cel mare scor politic în Bucureşti (32%), devansând Alianţa USR PLUS (26%) şi PNL (19%), semn că Nicuşor Dan va avea opoziţie puternică în Consiliul General. Eşecul Gabrielei Firea e dureros pentru partid, dar avantajos pentru Marcel Ciolacu. În cazul unei victorii, Gabriela Firea ar fi râvnit la funcţia de preşedinte al partidului. Aşa, va fi exilată în Senat, fără să poată construi un pol de putere în jurul său. La nivel naţional, PSD a obţinut 30% din voturi, o creştere spectaculoasă după alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2019, când social-democraţii abia au trecut de 20%. Din opoziţie, PSD a torpilat Guvernul cu legi populiste în Parlament şi a abandonat lupta anti-Justiţia începută de Liviu Dragnea, o combinaţie care a readus partid la scorul tradiţional. Chiar dacă îşi va consrva rezultatul şi la parlamentare, PSD va trece în Opoziţie, pentru că e imposibil să strângă o majoritate parlamentară, în condiţiile în care partenerii ALDE şi ProRomânia se zbat în irelevanţă. Din perspectivă personală, după premierul Ludovic Orban, Marcel Ciolacu este al doilea câştigător al alegerilor locale: şi-a întărit poziţia în partid, cu probabilitatea de a fi liderul opoziţiei în următorii patru ani.

3. Alianţa USR PLUS a reuşit să spargă monopolul partidelor tradiţionale cu victorii importante în Bucureşti, Timişoara, Alba Iulia, Braşov şi Bacău, însă reuşitele sunt mai degrabă simbolice, tocmai pentru că sunt foarte puţine. Alianţa a fost clar dezavantajată de sistemul electoral într-un singur tur de scrutin, care le-a permis miilor de primari PSD şi PNL să rămână în funcţie, însă USR are deja patru ani pe scena politică, timp în care ar fi trebuit să crească lideri locali şi să vină cu alternative puternice la scrutinul din 2020. Dovadă că acolo unde politicienii USR s-au bătut constant cu baronii în funcţie – Bacău sau Braşov – au reuşit să se impună la alegeri. Partidul condus de Dan Barna şi Dacian Cioloş a adunat doar 45 de primari în toată ţara, fiind devansat chiar şi de PMP, cu 50 de edili, în condiţiile în care partidul condus de Traian Băsescu abia trece pragul electoral. Alianţa nu a reuşit să câştige niciun Consiliu Judeţean. Totuşi, USR PLUS va forma majorităţi în multe consilii locale şi judeţene alături de PNL, prin umare va putea să-şi pună amprenta pe plan local.

La nivel naţional, USR PLUS strânge doar 13% din voturi, un rezultat cu mult sub scorul obţinut la alegerile europarlamentare din 2019, când Alianţa a depăşit 20%, suflând în ceafa PSD, pe fondul valului anti-Dragnea. Rezultatul de la locale e identic cu procentul obţinut de Dan Barna la alegerile prezidenţiale şi comparabil cu scorul USR din urmă cu patru ani, când partidul a intrat în Parlament cu 9%. Până la alegerile legislative, USR PLUS trebuie să arate că patru ani n-au fost degeaba. E musai să mobilizeze electoratul sufocat de partidele tradiţionale şi să repete performanţa de la euroalegeri, altfel un scor de 13% va lăsa partidul în afara guvernării şi va tăia suflul reformist din societate. Rezultatul alegerilor locale arată că ne îndreptăm spre o majoritate PNL – USR PLUS după alegerile parlamentare din decembrie, însă dacă procentele de duminică se vor repeta, liberalii pot strânge o majoritate doar cu voturile PMP şi UDMR.

Concluzia: PNL este câştigătorul politic al alegerilor locale, PSD e câştigătorul matematic, în timp ce USR PLUS e câştigătorul simbolic. Totuşi, cum răspund PNL şi USR PLUS la întrebarea: De ce după patru ani de gherilă anti-Dragnea, PSD are cei mai mulţi primari, cele mai multe consilii judeţene şi 30% vot politic?, mai scrie Adevărul.