Piața service-urilor auto necesită o reglementare mai strictă, care să prevadă termene foarte clare privind lucrările de reparații auto, afirmă experții de la Sierra Quadrant. În prezent, multe dintre service-urile auto, marea lor majoritate slab capitalizate, au renunțat la stocuri și lucrează numai la comandă, astfel că timpii de reparație, mai ales în cazul vehiculelor aflate în garanție sau leasing, au ajuns să se întindă pe o durată de până la 3-6 luni.
Marea majoritate a service-urilor auto din România sunt slab capitalizate și nu dispun de un management riguros. În aceste condiții, pentru multe dintre firme, rulajul zilnic a ajuns să facă diferența între blocaj și supraviețuire. În tentativa de a supraviețui, multe dintre companii, așa numitele service-uri de cartier, au trecut în zona gri a economiei, iar altele au aplicat stratageme financiare la limita legii.
”În service-urile mici, plățile se fac de multe ori fără factură, pe riscul clienților interesați să obțină un preț cât mai mic. Aceștia închid ochii la proveniența pieselor și calitatea acestora. Așa se explică explozia importurilor de mașini pentru piese, creșterea semnificativă a pieței dezmembrărilor auto”, explică experții.
Dincolo de service-urile mici, unde s-au înmulțit reparațiile cu piese din dezmembrări, există și o zonă foarte importantă din piața service-urilor auto care a recurs la o altă soluție. ”Multe dintre service-urile auto de reprezentanță, acolo unde cei care își cumpără mașini noi sunt obligați să le repare pentru a nu pierde garanția, și-au optimizat costurile prin reducerea aproape de zero a stocurilor de piese și accesorii. Încasează banii de la clienți, comandă piesele la distribuitori și abia apoi finalizează reparația”, explică analiștii.
Fără o reglementare strictă a acestui tip de operațiune, reparația unei mașini aflată în garanție se poate întinde și la o perioadă de câteva luni, mai ales că nici distribuitorii de piese auto nu dețin stocuri și, la rândul lor, așteaptă să adune cât mai multe comenzi pentru a-și optimiza costurile de transport și distribuție.
Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant, spune că este necesară o modificare a reglementărilor în acest segment: ”În astfel de situații, clientul este captiv unor lanțuri economice care abuzează de poziția economică și contractuală, de exemplu de obligativitatea ca reparațiile, în perioada de garanție, să se desfășoare numai la un anumit prestator de servicii. Este nevoie de o modificare a reglementărilor în acest domeniu, pentru a fi eliminate aceste practici. Nu poți lăsa clientul să aștepte cu lunile de zile, fără orizont, o reparație doar pentru simplul motiv că service-ul este singurul ,,acreditat’’ la care poate să își repare mașina. Situația din zona service-urilor auto nu este singulară în economie. Multe dintre companiile care asigură service pentru bunurile vândute în țara noastră mizează pe poziția lor. De la service-urile auto la cele care repară electronice și electrocasnice, mobilă, sanitare etc. astfel de situații se întâmplă pentru că, în prezent, clienții sunt nevoiți să aștepte, fără drept de apel, rezolvarea sesizărilor. Dincolo de alternativa oferită de plângerea la Protecția Consumatorilor, nu există o reglementare strictă și adaptată realității pentru cei care desfășoară astfel de activități.
15.000 de firme
Potrivit analizei Sierra Quadrant, realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 15.000 de firme care au ca obiect de activitate ”activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor” (COD CAEN 4520). Numărul lor a crescut semnificativ de-a lungul anilor, de la 9320 în 2010 la 14.924 în 2019.
Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti (1682), urmate de Cluj (805), Timiș (607), Bihor (601), Ilfov (595), Constanţa (547), Prahova (524), Argeș (497), Dolj (457), Braşov (443), Suceava (430) și Iaşi (417).
”Din cele aproape 15.000 de companii, mai mult de 90% sunt microîntreprinderi și numai 21 de firme pot fi incluse în zona firmelor mari. Este o piață fragmentată, lipsită de lichiditate și cu puternice dezechilibre financiare”, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.
Piața service-urilor auto a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde de lei, un nivel mai mult decât dublu față de 2010 (2,97 mld.lei) și un profit net de peste 600 mil.lei, de aproape cinci ori mai mare decât în 2010 (137 mil.lei)
Evoluția semnificativă a sectorului a intervenit pe fondul creșterii parcului auto, atât de mașini noi cât mai ales de automobile second-hand.
Peste 70% dintre mașinile înmatriculate în România sunt, în prezent, mai vechi de 12 ani și au nevoie de service. Am ajuns în această situație după boom-ul economic din perioada 2005 – 2007, când au fost cumpărate un număr record de mașini noi, și pe fondul importurilor de mașini second hand, urmare a eliminării taxei auto.
Potrivit datelor de la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule din MAI, anul trecut am înregistrat un număr record de tranzacții cu autoturisme, 1,23 milioane de mașini.
La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 milioane vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină și 3,89 milioane pe benzină.
Cele mai noi statistici oficiale arată, de exemplu, că în primele 15 zile din octombrie 2020 s-au înmatriculat 6.775 de vehicule noi și 20.667 second hand.
Modificarea legislației, prioritară
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, dincolo de necesara modificare a legislației pe baza căreia funcționează service-urile auto și furnizorii de piese și accesorii, este nevoie și de o reglementare mai strictă a vânzării și reparației de mașini în România, atât noi cât și second-hand.
În domeniul vânzării de mașini noi, experții sugerează necesitatea impunerii unor condiții mai stricte de funcționare pentru dealeri. Asta în condițiile în care aceștia au puține service-uri, personal insuficient și o lipsă aproape totală de piese în stocuri.
În esență, ar trebui să fie corelat numărul de mașini vândute cu infrastructura de service. Vinzi 10.000 de mașini, trebuie să asiguri un număr X de service-uri. O altă soluție este ca, atunci când cumperi o mașină nouă, să o poți repara și la alt service decât cel al importatorului sau producătorului.
Pe de altă parte, analiștii spun că este nevoie de reglementarea pieței second hand, atât pe zona de importuri cât și pe cea de reparații. După eliminarea taxei auto, considerată pe bună dreptate abuzivă și neconformă cu aquis-ul comunitar, autoritățile n-au mai luat nicio măsură concretă pentru a limita importurile de mașini second-hand. Iar acest lucru se vede în importurile masive de rable, în creșterea traficului rutier și în accentuarea poluării mai ales în marile orașe. Este nevoie de o regândire a mecanismului de taxare a înmatriculărilor și de impozitare a mașinilor vechi și poluante. Altfel ne vom transforma în coșul de gunoi auto al Europei. În timp ce alte țări mizează pe mașinile electrice, susțin producția și importul de automobile nepoluante, la noi, dincolo de limitele programelor Rabla și Rabla Plus, nu avem o metodă eficientă, în zona fiscalității, care să pună capăt acestui fenomen.
Pe de altă parte, experții spun că legea pe baza căreia funcționează service-urile din România trebuie modificată în așa fel încât să elimine posibilitatea reparării vehiculelor cu piese din dezmembrări. Asistăm la un fenomen care a luat amploare în România – reparația mașinilor cu piese din dezmembrări. Cine garantează pentru calitatea acestora? Autoritățile trebuie să intervină mai puternic pe acest segment.
În ultimii ani, inspectorii au descoperit sute de cazuri de service-uri care nu aveau autorizaţia tehnică eliberată de RAR, nu înregistrau dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie. În alte situaţii, nu au fost menţinute condiţiile iniţiale de autorizare sau erau introduse pe piaţă produse şi materiale noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate/ necertificate. Alte situaţii: lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora; lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor.
Dacă mergeți cu mașina la un service din cartier, cereți informații despre piesele pe care urmează să le folosească. Evitați produsele second-hand, din dezmembrări, și cereți documentele de garanție. Toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate.
