Sistem de 360 de grade pentru siguranța copiilor

Luni, 2 septembrie, la sediul MAI a avut loc o întâlnire de lucru a șefilor principalelor structuri, specialiști din diverse domenii, parteneri din alte instituții, cadre medicale, psihologi, reprezentanți ai ONG-urilor, elevilor și părinților, pe tema creșterii gradului de siguranță a copiilor atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul online.

Printre temele discutate s-au numărat efectele drogurilor asupra copiilor și măsurile de prevenire a consumului, sprijinul pentru copiii deja afectați și familiile lor, combaterea violenței în rândul minorilor, traficul de minori, riscurile din trafic și din mediul online, precum și măsurile de siguranță împotriva incendiilor.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a subliniat că nivelul de siguranță în școli, pe străzi, în general în societate nu poate crește decât printr-un efort colectiv de cooperare a instituțiilor cu cetățenii, solicitând colaborarea tuturor și menționând că Ministerul de Interne are anumite limite de intervenție.

”Multiplicarea libertăților a adus cu sine și multiplicarea vulnerabilităților la adresa siguranței cetățeanului”, a spus Predoiu, arătând că societatea românească se confruntă cu ”o sofisticare a fenomenului infracțional, structurat, organizat în grupuri de crimă organizată care nu-și refuză niciun tip de activitate infracțională, de la trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, infracțiuni cibernetice, furt de identitate, tot felul de forme de sclavie modernă”, de neconceput în urmă cu câteva decenii, motiv pentru care ”pe termen lung, societatea românească nu poate reuși în combaterea și ținerea sub control a acestor fenomene la un nivel suportabil, rezonabil, fără o colaborare cu școala, părinții, cu elevii”.

Comisarul șef Radu Daniel, directorul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, s-a referit la prioritatea prevenirii victimizării minorilor, având în vedere că aceștia au însușiri psihosociale aparte.

 ”Pe de o parte, lipsa de cunoștințe în anumite domenii ori experiență de viață, apartenența la microcomunități ori grupuri sociale pot să-i vulnerabilizeze și să-i transforme în ținte predilecte ale unor infractori, inclusiv în mediul online. Pe de altă parte, curiozitatea crescută și deschiderea către nou, îi fac să învețe cu ușurință cum să reducă vulnerabilitățile și să evite riscurile de victimizare”.

 Studiile indică o mai mare nevoie de informare a copiilor și, în multe situații, a adulților cu privire la riscurile la care se expune un copil care comite infracțiuni, la consecințele juridice și sociale ale unor astfel de fapte, dar și la efectele pe care le au infracțiunile asupra victimelor și nu în ultimul rând, la modul în care copiii se pot proteja și la instituțiile care pot oferi suport în acest sens.

Alexandru Leuțu Cotroceanu, directorul Direcției Siguranță Școlară, s-a referit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța, mecanismul, beneficiile semnalării, sesizării faptelor antisociale sau a oricăror forme de abuz asupra acestora, pentru prevenirea și combaterea delicvenței juvenile și a infracționalității, precum și a reducerii victimizării copiilor.

Secretarul de stat Rareș Petru Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a recunoscut importanța eforturilor multi-sectoriale pentru protejarea copiilor.

”La nivelul numărului 119, înregistrăm în ultimii ani, aproximativ 100.000 de apeluri pe an. Nu toate cazurile se confirmă, dar pe de o parte, această cifră este îmbucurătoare, pentru că sesizările ajung la noi și acesta este un element pozitiv, pentru că aflăm de ele la nivel instituțional și putem interveni. Elementul negativ, desigur, este că am vrea să fie și mai jos această cifră, din perspectiva cazurilor care se confirmă”.

 Eugen Ilea, reprezentantul Federației Naționale a Părinților, a observat o creștere, în ultimii ani, a violenței și a traficului de droguri, în opinia sa acțiunile pentru diminuarea acestor fenomene fiind fie ineficiente, fie insuficiente.

De asemenea, a fost remarcată persistența, în rândul părinților a mentalității ”mie nu mi se întâmplă”, motiv pentru care ”trebuie să mergem mai întâi la familie și pe urmă să facem toate celelalte acțiuni”.

Teodor Irimia, reprezentantul Consiliului Național al Elevilor, a atras, de asemenea, atenția asupra nevoii de informare a părinților, mai ales în ceea ce privește traficul de substanțe și asupra a ceea ce are de făcut în acea situație.

 Yolanda Crețescu, psiholog clinician Asociația HappyMinds, s-a referit la ”moștenirea” pe care o primesc copiii, pentru că fenomenele care se observă astăzi au rădăcini mai adânci: ”Când vorbim de consum de droguri, când vorbim de abuz, când vorbim de trafic de persoane, când vorbim de bullying, noi vorbim deja de vârfuri de iceberg. Este nevoie să înțelegem că e nevoie să dăm ceasul cu aproximativ 5 ani în spate ca să vedem când a început acest fenomen.

Copiii noștri sunt purtătorii istoriei noastre, istorie, aș spune chiar și națională, pentru că vorbim de mentalități, vorbim de neîncredere în autorități, vorbim de o lipsă de educație medicală și mă bucur că alături de noi sunt și medici, vorbim de o lipsă de dialog între psihiatri, psihologi, familii și consumatori. (…)

Copiii noștri cresc în familia noastră, în care noi am învățat să ne distrăm cu un joint, am învățat să ne distrăm doar cu substanțe și este forma în care facem față stresului, nefericirilor, concurențialului din social media și mă bucur că astăzi vorbim și de siguranța pe care o prezintă la toate categoriile de vârstă. Și atunci nu vedem că este nevoie să reparăm întregul sistem, 360 de grade în jurul copilului?”

Cu acest prilej a fost lansată și campania realizată de Poliția Română cu sprijinul Corpului național al Polițiștilor, intitulată „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția.”, destinată conștientizării minorilor asupra faptului că pasivitatea în fața agresiunilor și infracțiunilor însemnă încurajarea acestui fenomen.