La 24 martie, de la ora 17.00, va avea loc o expoziţie inedită – numită ”Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30” – la Muzeul de Artă Populară ”Dr. Nicolae Minovici” din Bucureşti.
Manifestarea prezintă, în premieră, informații despre cercetarea antropologică din România din anii 1930: materiale culese de antropologii români ai perioadei respective (printre care V. Papilian, Gh. Popovici, Francisc Rainer, Olga Necrasov, O. C. Lecca, Ion Chelcea, Iordache Făcăoaru); cercetarea făcută de către specialiștii austrieci Josef Weninger, Margarete Weninger, Eberhard Geyer, Dora Maria Könner, Robert Routil și Albert Harrasser în satul șvăbesc Marienfeld (Teremia Mare) din Banat, în anii 1933 și 1934; și cercetarea sașilor ardeleni despre comunitatea lor etnică (Heinrich Siegmund și Alfred Csallner) . Majoritatea materialelor sunt prezentate pentru prima dată publicului larg, inclusiv materialul despre Marienfeld care a fost pus la dispoziție de Muzeul de Istorie Naturală din Viena.
Expoziția va fi însoțită și de proiecția unui film produs de artista vieneză Nicole Prutsch – intitulat ”Massnahme” (2013) – despre cercetarea din Marienfeld.
Evenimentul a fost gândit de profesorul Marius Turda de la universităţile Oxford şi Oxford Brookes și a fost posibil datorită colaborării dintre Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Centrul pentru Ştiinţe Umane Medicale/Centre for Medical Humanities de la Universitatea Oxford Brookes University din Anglia, Universitatea Oxford din Marea Britanie, Consiliul de Cercetare pentru Arte şi Ştiinţe Umaniste/Arts & Humanities Research Council din Anglia.
Expoziția vrea să explice publicului ce a însemnat antropologie în perioada interbelică, cum erau văzute ideea de “rasă” și ce lecții de istorie poate să ofere aceste subiecte generațiilor tinere care nu studiază aceste subiecte la scoală. Este important să cunoaştem acest trecut al istoriei naționale care a fost marginalizat și care ne este, în mare parte, necunoscut.
Dezbaterile despre identitate națională din perioda interbelică apar astfel într-o lumină nouă: A existat “o adevărată obsesie pentru găsirea caracteristicilor biologice ale românului, germanului, ungurului şi așa mai departe. Antropologii au încercat să găsească specificul biologic al individului, măsurând cutiile craniene, înălţimea, analizând culoarea ochilor şi a părului, completând formulare genealogice. Azi însă aceste cercetări antropologice sunt prea puțin cunoscute; ele nu se predau în şcoli, iar mulţi istorici ai periodei interbelice adesea le ignore”, precizează Marius Turda pe https://muzeulbucurestiului.ro/stiinta-si-etnicitate.html
