Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri, 26 noiembrie 2025, la jumătate de an de la preluarea mandatului, Strategia Națională de Apărare Națională pentru mandatul său.
Prioritățile Strategiei Naționale de Apărare, enumerate de președinte în plenul Parlamentului, acoperă o paletă largă, de la războiul hibrid al Rusiei până la vulnerabilitățile interne.
”Strategia națională de apărare e rezultatul unui efort comun și vreau să mulțumesc organizațiilor și cetățenilor care au trimis sugestii. Multe au fost preluate în acest document. Această strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului. Apărăm cetățeanul român, nu o abstracție.
Asta ridică câteva chestiuni, relația cetățeanului cu statul, încrederea în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă.
Trebuie să recunoaștem, există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății, a economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.
Conceptul central al strategiei este acela de independență solidară. Independența în sensul că acțiunile statului trebuie să fie în măsura în care oamenii de aici văd lumea, tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și interesului care corespunde acestei identități. Solidaritate, respectul nostru pentru toți partenerii și pentru angajamentele pe care ni le-am luat”, a explicat președintele României.
Documentul are 4 capitole importante.
„Primul este contextul geopolitic. Este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem un război în vecinătatea noastră, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob și din păcate vedem, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.
În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional, care necesită un răspuns adecvat, vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică, o proliferare a a amenințărilor transnaționale (…) și vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.
Particularizând la România, Strategia are un capitol care se numește „Amenințări”. (…) Vedem atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri – presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.
În plan internațional, în vecinătatea României riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică – Moldova, Ucraina – , în zona sudică Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud și influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu care creează premise de export a acestor riscuri către Europa.
În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice, pe multiple planuri (…), pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie. Avem un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-inovare, care devine tot mai importantă în competiția globală. În ceea ce privește societatea, un risc relativ important este cantitatea redusă de activism civic.
În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice, vom susține integrarea în UE a vecinilor noștri, este o condiție a stabilității noastre viitoare.
Poziția geografică este o oportunitate: România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia. Dacă vorbim despre Marea Neagră, trebuie să subliniem Strategia UE adoptată la inițiativa României. (…) România are un potențial foarte mare, pentru că avem un sector privat competitiv și o forță de muncă de înaltă calitate.
Aș încheia capitolul oportunități cu românii din diaspora, care s-au dovedit a fi competitivi, orice colaborare poate să fie un uriaș pas pentru România.
Ce este de făcut? În mod evident consolidarea capacităților de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri.
O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și pentru asta trebuie să câștigăm încrederea cetățenilor și asta e corelat cu lupta împotriva corupției”, a mai spus președintele..
Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.
Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții moderne, transparente și integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public, se mai arată în document,
„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacității organismelor internaționale de a-și îndeplini vocația fondatoare.
În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecționismului, lupta pentru resurse, sabotajul și perturbarea infrastructurii critice, precum și cu creșterea amenințărilor transnaționale și transfrontaliere. În acest context, asigurarea securității cetățeanului și a întregii societăți reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând într-o logică de cooperare onestă și responsabilă, deschise controlului cetățenesc și oferind, astfel, garanții reale că România devine un stat rezistent la șocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor amenințări și riscuri de securitate”, subliniază președintele Nicușor Dan în document.
Conceptul-cheie al strategiei este independența solidară, ca exigență strategică și imperativ de acțiune, pe componentele de securitate și diplomație, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internațional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale în deplină solidaritate cu partenerii și aliații săi.
Discursul a fost bruiat de reprezentanții POT, dar președintele a ignorat zgomotul de fond.
