Teama de bullying (38%) devansează îngrijorările legate de greutatea ghiozdanului (33%) sau siguranța fizică a copilului (32%)
Bugetul mediu de 450 de lei ascunde lumi paralele: Părinții din sistemul privat alocă 660 de lei, cu peste 50% mai mult decât cei din sistemul public (430 de lei)
Piața paralelă a meditațiilor s-a normalizat: 44% dintre părinți investesc în pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 lei/ședință, pentru a compensa lipsurile sistemului
Coșul de cumpărături este dominat de haine: Deși 83% dintre părinți cumpără și rechizite, bugetul pentru îmbrăcăminte (570 lei) este aproape dublu față de cel pentru papetărie (300 lei)
Începutul anului școlar 2025-2026 aduce o schimbare de paradigmă în rândul părinților din România: anxietățile sociale au depășit presiunea financiară. Conform studiului „Back to School 2025”, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR, teama de bullying este acum principala îngrijorare pentru aproape 4 din 10 părinți, un semnal de alarmă care repoziționează discuția despre educație dincolo de costuri.
”În 2025, întoarcerea la școală nu mai e doar despre coșul de cumpărături. Părinții spun clar: siguranța emoțională a copiilor cântărește mai mult decât nota de plată a cumpărăturilor pentru ghiozdan. Bullying-ul e tema care nu mai poate fi amânată, pentru școli, comunități și pentru noi toți”, arată studiul.
Bullying-ul, principala anxietate a părinților
Înaintea grijilor legate de caiete și uniforme, părinții vorbesc despre siguranța emoțională a copiilor lor. Teama de comportamente agresive și conflicte între elevi este resimțită mai acut de mame (46%) decât de tați (31%) și atinge un vârf în rândul părinților de preșcolari, unde 1 din 2 semnalează această problemă (51%).
Alte griji practice, precum greutatea ghiozdanului, devin centrale abia în ciclul gimnazial (47%).
Bullying-ul este principala îngrijorare în special în București și Ilfov, unde preocuparea pentru siguranță urcă la 44%.
Părinții cu studii superioare adaugă pe agendă și programa școlară (31%), semn că presiunea nu se măsoară doar în bani, ci și în calitatea mediului educațional.
Costurile reale: O piață polarizată, dincolo de media de 450 lei
Deși bugetul mediu alocat pentru începutul anului școlar pentru un copil este de 450 lei, acesta ascunde diferențe izbitoare. În sistemul privat, părinții alocă 660 lei, cu peste 50% mai mult decât în sistemul public (430 lei). Disparitățile regionale sunt la fel de tranșante: în Vestul țării bugetul mediu urcă la 590 de lei, în timp ce în Sud coboară la 330 de lei.
Pe măsură ce copiii cresc, cresc și notele de plată: bugetul pentru îmbrăcăminte urcă cu 36% (de la 470 de lei la grădiniță la 640 de lei la liceu), iar investiția în produse IT crește cu 48% (de la 850 de lei în ciclul primar la 1.260 de lei la liceu).
Majoritatea părinților navighează cu pragmatism între canalele de retail: 51% rămân fideli magazinelor fizice, în timp ce 41% combină online-ul cu offline-ul într-o strategie hibridă, care atinge apogeul în București (52%). Decizia finală la raft este o negociere tensionată între calitate (50%), preț (48%) și preferința copilului (42%).
În digital, domină marketplace-urile (62%), urmate de magazinele online specializate (45%). Bucureștiul conduce la cumpărăturile hibride, cu 52% dintre părinți alternând canalele pentru a optimiza raportul calitate-preț și stocuri disponibile.
Meditațiile, o normă care adâncește inegalitățile
Studiul confirmă că pregătirea suplimentară a devenit o componentă structurală a cheltuielilor. 44% dintre părinți plătesc pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 lei /ședința de meditații.
Matematica domină solicitările (92% dintre cei care fac meditații), urmată de Limba română (59%) și limbile străine (33%).
Presiunea examenelor împinge fenomenul la liceu (67%) față de primar (21%), iar accesul este puternic stratificat: 58% dintre familiile cu venituri mari și 51% dintre părinții cu studii superioare apelează la meditații pentru copiii lor, comparativ cu 34% la venituri mici și 13% la studii generale, un semnal de neîncredere sistemică și de inechitate în accesul la performanță.
O viziune ruptă de realitate: ce așteaptă românii de la școală
Datele coroborate cu studiul MKOR „Educația din perspectiva românilor” (mai 2025) arată că anxietățile părinților sunt simptome ale unor probleme sistemice.
Românii își doresc o școală care formează oameni informați și culți (70%), dar identifică drept frâne majore lipsa unei viziuni naționale coerente (48%) și subfinanțarea cronică (48%). Această ruptură între ideal și realitate alimentează neîncrederea și împinge părinții spre soluții paralele, precum meditațiile.
- Date prezentate provin din studiul MKOR ”Back to School 2025”, realizat pe un eșantion de 500 respondenți, părinți ai copiilor de vârstă școlară și preșcolară. Datele au fost colectate on-line, în perioada 29 august – 02 septembrie 2025. Marja de eroare este ±4,4%, la un nivel de încredere de 95%.
